Răspunsul la criza provocată de coronavirus: CESE solicită aprobarea rapidă a planului de redresare al UE

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină o serie de propuneri ale Comisiei menite să accelereze redresarea europeană, subliniind că implicarea organizațiilor societății civile este esențială.

UE trebuie să facă mai mult pentru redresarea în urma pandemiei de coronavirus și să acționeze rapid, dând dovadă de solidaritate și de o viziune ambițioasă pentru viitorul Europei. În trei avize adoptate în sesiunea plenară din iulie și într-un document de poziție, Comitetul își manifestă sprijinul pentru propunerile în materie de redresare prezentate de Comisia Europeană și solicită aprobarea lor rapidă, inclusiv a bugetului UE revizuit pentru perioada 2021-2027. Obiectivul este de a relansa economia europeană cât mai curând posibil, de a reduce sarcinile administrative inutile la nivel național și european, de a sprijini creșterea durabilă și digitală și, nu în ultimul rând, de a sprijini întreprinderile în procesul de redresare.

Planul de redresare pentru Europa și cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027

Avizul elaborat de dl Petru Sorin Dandea, dl Tommaso Di Fazio și dl Petr Zahradník susține inițiativa „Next Generation EU”, ca instrument specific care permite o intervenție promptă și eficace. Comitetul sprijină, în special, decizia de a include instrumentul temporar de redresare – în valoare de 750 miliarde EUR – în cadrul financiar multianual și de a institui un instrument de datorie comună, care va fi rambursată pe o perioadă lungă de timp. Astfel se evită ca greutatea considerabilă a poverii financiare să cadă direct pe umerii statelor membre, dat fiind că toate, fără excepție, au fost afectate de consecințele economice și sociale negative ale pandemiei.

În acest context, dl Zahradník a afirmat: Apreciem soluția propusă de Comisie, de a beneficia de ratingul de credit foarte ridicat al Uniunii Europene pe piața financiară în vederea contractării, în tranșe succesive, de împrumuturi europene comune pe termen foarte lung și cu dobândă mică pentru toate statele membre. Efortul financiar trebuie să contribuie cât mai repede posibil la revitalizarea economiei europene, la restabilirea încrederii și la edificarea unei Uniuni mai durabile și mai echitabile.

Dl Di Fazio a fost de acord, subliniind că economiile statelor membre nu mai pot rezista de unele singure în fața efectelor negative ale crizei pentru că toate sunt dependente, într-o mare măsură, unele de altele, ca urmare a numeroșilor ani în care piața unică s-a consolidat, generând efectul pozitiv preconizat de către fondatorii UE și urmărit de tratatele fondatoare. În acest stadiu trebuie evitate repercusiunile negative reciproce, dând dovadă de solidaritate față de țările care au fost cele mai afectate de pandemie și care au economii mai puțin performante.

CESE sprijină, de asemenea, propunerea Comisiei privind un buget al UE bazat pe resurse proprii suplimentare veritabile provenite din diferite taxe (venituri din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, impozitarea economiei digitale, impozitarea veniturilor companiilor mari). În cursul dezbaterii, dl Dandea a subliniat că sprijinul financiar considerabil de care au nevoie statele membre ale UE pentru a depăși criza economică ar trebui să fie însoțit de un proiect mai ambițios de reformă fiscală – o uniune fiscală – care să vizeze instituirea unui regim fiscal armonizat și bazat pe principiul concurenței loiale și al solidarității și evitarea denaturărilor și a discriminărilor existente în statele UE, care au dus la apariția unor comportamente oportuniste atât la nivelul statelor, cât și la nivelul individual al contribuabililor, și au subminat unitatea pieței unice.

Reducerea sarcinilor administrative la nivel național și european – Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU)

În ceea ce privește politica de coeziune, CESE sprijină inițiativa REACT‑EU a Comisiei, iar în documentul de poziție pe această temă elaborat de dl Antonello Pezzini, recomandă eliminarea tuturor barierelor și sarcinilor administrative posibile, atât la nivelul administrațiilor publice naționale, cât și al celor europene, precum și prefinanțarea imediată a statelor membre cu cel puțin 70 % din resursele aferente anului 2020.

Implementarea și coordonarea unor măsuri eficiente sunt esențiale pentru a salva piața unică și economia europeană, deoarece tripla amenințare din prezent – pandemiile necontrolate, programele de politică economică inadecvate și „lebăda neagră” geopolitică (metaforă ce desemnează un eveniment extrem de imprevizibil) ar putea împinge economia globală într-o depresiune economică de lungă durată. În acest context, dl Pezzini a atras atenția asupra faptului că UE trebuie să arate calea de urmat, prin orientări clare și simplificate și informații transparente, ușor de utilizat și nebirocratice. Este extrem de important să se asigure răspunsuri prompte, mobilizarea imediată a fondurilor, o flexibilitate extraordinară, o asistență tehnică directă consolidată, proceduri simplificate și o exceptare de la cerințele împovărătoare, precum și eforturi sporite de consolidare a capacităților. Toate acestea trebuie realizate în așa fel încât să se evite un dezechilibru social, economic și financiar între regiunile UE.

Sprijinirea unei redresări durabile și digitale – Mecanismul de redresare și de reziliență și Instrumentul de sprijin tehnic

Avizul elaborat de dl Dimitris Dimitriadis sprijină propunerile Comisiei de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE în perioada de după criza provocată de pandemia de COVID-19, prin acordarea unui sprijin financiar direct la scară largă statelor membre pentru realizarea de investiții și reforme publice. Mai precis, acest instrument inovator urmărește să faciliteze punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și de reziliență, oferind împrumuturi cu scadențe pe termen lung, în vederea sprijinirii tranzițiilor verzi și digitale, contribuind la refacerea potențialului de creștere al economiilor statelor membre, stimulând crearea de locuri de muncă și promovând creșterea durabilă.

Subliniind necesitatea de a consolida rolul organizațiilor societății civile, dl Dimitriadis a afirmat răspicat: Pactul verde și Europa digitală sunt principalele componente ale inițiativei « Next Generation EU »: primul reprezintă cea mai importantă strategie europeană de creștere durabilă, iar cea de-a doua este esențială pentru relansarea creșterii în UE. Punctele de vedere ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile ar trebui integrate în planurile prezentate de statele membre. Solicităm un rol mai activ pentru societatea civilă organizată în ceea ce privește obținerea unui acord între Comisie și statele membre cu privire la conținutul programelor de reformă.

Sprijinirea întreprinderilor în etapa de redresare – Reînnoirea programului InvestEU și Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate

Nu în ultimul rând, în avizul elaborat de dl Ronny Lannoo, CESE salută propunerea de consolidare a programului InvestEU și crearea Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate, cu rol complementar, și subliniază că trebuie să existe fonduri suficiente pentru a sprijini întreprinderile aflate în faza de redresare, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii. Numai un acord rapid cu privire la aceste propuneri va garanta că ambele programe pot intra în funcțiune rapid.

În marja sesiunii plenare, dl Lannoo a făcut observația că sunt esențiale concentrarea pe proiecte de investiții pe termen lung de mare interes public și respectarea criteriilor de dezvoltare durabilă. Este vital ca criza provocată de pandemia de COVID-19 să nu îndepărteze UE de obiectivele sale pe termen mediu și lung, precum Pactul verde european, Strategia privind creșterea durabilă 2020 și Pilonul european al drepturilor sociale. Din acest punct de vedere, programul InvestEU este deosebit de adecvat pentru a oferi finanțare pe termen lung și a sprijini politicile Uniunii care vor permite redresarea în urma unei crize economice și sociale profunde.