Măsurile pentru a face față creșterii prețului energiei trebuie să fie adaptate fiecărei țări și să încurajeze tranziția verde

Având în vedere că războiul din Ucraina a adus din nou în prim-plan tema aprovizionării cu energie a UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) afirmă că sunt necesare măsuri coordonate pentru a aborda actuala criză a prețului energiei, dar care să nu submineze eforturile politicii în domeniul climei. Pe lângă răspunsul său de urgență, menit să evite consecințele sociale grave, blocul european trebuie să supravegheze îndeaproape piața energiei și să intensifice investițiile în sursele regenerabile de energie.

Măsurile pentru a face față creșterii prețului energiei trebuie să fie coordonate și să lase fiecărui stat membru marja de manevră suficientă pentru a răspunde în modul cel mai adaptat la realitățile proprii. Avizul adoptat în sesiunea plenară din februarie și elaborat de Thomas Kattnig, Alena Mastantuono și Lutz Ribbe adresează un mesaj limpede: cei care sunt cei mai afectați de creșterea prețurilor ar trebui, cu siguranță, să primească sprijin financiar direct și, de asemenea, să fie ajutați să își reducă consumul de energie. În același timp, trebuie să li se ofere și mijloacele de a participa la producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în mod individual sau grupat, în comunități și, prin urmare, să beneficieze de surse de energie mai ieftine și cu emisii scăzute sau emisii zero.

Pentru a evita consecințele sociale drastice, CESE sprijină adoptarea de măsuri de urgență, dar a prezentat și propuneri de abordare a acestei chestiuni dintr-o perspectivă pe termen lung. Luând cuvântul în timpul dezbaterii, dl Kattnig a declarat: Sprijinul financiar direct și instrumentele bazate pe impozitare sunt măsurile cele mai eficiente și mai rapide pe care le avem la dispoziție pentru a‑i ajuta pe cei vulnerabili. Ele trebuie însoțite de soluții specifice la nivel național, care să răspundă condițiilor reale din fiecare țară, cum ar fi prevenirea întreruperii aprovizionării cu energie în sezonul rece, planuri de eșalonare pe termen lung și utilizarea diverselor instrumente de politică fiscală.

De ce crește prețul energiei

Motivul creșterii neobișnuite a prețului energiei începând din toamna trecută este creșterea puternică la nivel mondial a cererii de gaze naturale, cauzată de o serie de factori‑cheie: redresarea economică, scăderea aprovizionării UE, lipsa investițiilor din cauza politicii de austeritate în urma crizei de pe piețele financiare și a celei economice, precum și condițiile meteorologice nefavorabile care au dus la reducerea producției de energie din surse regenerabile. În unele cazuri, speculațiile și căutarea profitului și, în special, nivelurile de aprovizionare au dus la golirea instalațiilor de stocare a gazelor. Stocarea gazelor în Europa – deținută în parte de entități precum Gazprom – a atins niveluri minime istorice.

Prin urmare, actuala criză a prețului energiei lovește atât de puternic cetățenii și întreprinderile din Europa deoarece UE este foarte dependentă de importurile de combustibili fosili. După cum a afirmat CESE în repetate rânduri, acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității aprovizionării în Europa: Rusia exploatează această dependență în scopuri geopolitice și, prin urmare, întreprinderile și consumatorii europeni au de suferit.

Creșterea vertiginoasă la care asistăm astăzi este, de fapt, consecința scăderii stocurilor de gaze și a subestimării dependenței fatidice de importurile de energie din Rusia, utilizată ca armă împotriva UE.

Independența energetică ca element esențial pentru menținerea stabilității și a securității aprovizionării

Dependența UE de importuri trebuie redusă cât mai curând posibil, după cum a dovedit invadarea Ucrainei de către Rusia. Confruntată cu această situație, la 8 martie 2022, Comisia Europeană a publicat o comunicare privind o acțiune europeană comună pentru o aprovizionare cu energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă, prezentând un plan pentru ca UE să devină independentă de combustibilii fosili din Rusia, începând cu gazele naturale, cu mult înainte de 2030.

2030 este termenul-limită pe care UE s‑a angajat să‑l respecte pentru atingerea obiectivelor climatice în cadrul tranziției energetice, obiectivul final fiind o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru va necesita investiții uriașe, dar și o adaptare a întregului ecosistem energetic.

În același timp, politica energetică europeană este mult în urmă față de propriile sale ambiții: deși Comisia definește independența energetică drept unul dintre obiectivele strategice ale uniunii energetice, alături de plasarea consumatorului în centrul sistemului energetic, statele membre nu au reușit încă să facă progrese în acest domeniu.

O piață a energiei mai eficientă

Un alt aspect este piața energiei, care pare să înregistreze lacune în ceea ce privește reacția la volatilitatea prețurilor și oferirea de beneficii micilor producători de energie din surse regenerabile și tuturor consumatorilor. Comitetul se pronunță ferm în favoarea evaluărilor pieței care testează comportamentul actorilor de pe piața energiei, în lumina valorilor comune ale UE privind serviciile de interes economic general, astfel cum sunt definite la articolul 14 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și, prin urmare, solicită Comisiei să prezinte o propunere care să ofere un răspuns eficace la aceste probleme și să fie adaptată la tranziția verde.

Piața internă a energiei trebuie să fie finalizată în ceea ce privește mediul de piață, instituțiile, normele de reglementare și conectivitatea între statele membre. De asemenea, trebuie să le asigurăm cetățenilor posibilitatea de a juca un rol mai mare în tranziția durabilă și să‑i motivăm să producă energia de care au nevoie, a adăugat dna Mastantuono.

În plus, reglementarea de la nivel național trebuie să joace un rol activ în abordarea preocupărilor de orice fel ale consumatorilor, de exemplu, prin informarea proactivă a acestora cu privire la drepturile lor în această fază dificilă a creșterii prețurilor. Ar trebui adoptate noi norme de reglementare, mai precise și mai stricte pentru furnizorii de energie care oferă produse consumatorilor finali. Furnizorii ar trebui să poată face față fluctuațiilor de preț de pe piață și nu ar trebui să rezilieze imediat contractele cu consumatorii. De asemenea, în momentul stabilirii tarifelor, furnizorii de energie trebuie încurajați să se asigure că li se va oferi în continuare consumatorilor posibilitatea de a opta pentru tarife stabile și nu pentru așa‑numitele tarife „flotante”, care reflectă evoluțiile bursiere.

Mai multe investiții în sursele regenerabile de energie

În concluzie, mobilizarea investițiilor în sursele regenerabile de energie este cea mai bună modalitate de a înlocui combustibilii fosili poluanți și de fi mai puțin dependenți de alții. Cu toate acestea, vor fi necesare în continuare surse stabile de energie de tranziție pentru a face față cererii tot mai mari de electrificare, care este considerată, în general, forța motrice a realizării obiectivelor de decarbonizare ale Europei.

Prin urmare, este esențial să se intensifice investițiile în surse durabile de energie cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să se depună eforturi maxime pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. Aceasta ar putea avea un efect de reducere a prețurilor și, cu siguranță, va consolida autonomia în materie de energie a UE, care va deveni mai puțin dependentă de regimurile ostile.

Mai precis, trebuie modernizat sistemul de rețele de transport, prin extinderea interconexiunilor și o infrastructură de stocare mai bine dezvoltată. Avem nevoie de stimulente pentru a motiva gospodăriile și întreprinderile să achiziționeze produse și tehnologii cu un consum redus de energie și să producă ele însele energie. Acordarea de ajutor direct persoanelor aflate în nevoie trebuie să fie țintită, nu generalizată. Ea trebuie să reflecte dimensiunea socială și să nu împiedice transformarea ecologică, a conchis dl Ribbe.