CESE solicită recunoașterea legală a activităților filantropice în UE

This page is also available in

Activitățile filantropice din Europa au câștigat în importanță și ar putea fi utilizate pentru a completa finanțarea în multe domenii din care lipsește sprijinul public, dezvăluie o audiere organizată de CESE.

În Europa, contribuțiile din surse filantropice se ridică la aproape 90 de miliarde EUR anual, dar, spre deosebire de societățile comerciale, fundațiile filantropice sau donatorii privați nu pot beneficia de avantajele pieței unice europene, așa încât le este greu să își extindă peste frontiere activitatea caritabilă.

Filantropia și potențialul său încă neexploatat în Europa au reprezentat subiectul dezbaterii în cadrul unei audieri organizate de Comitetul Economic și Social European (CESE) la 16 ianuarie. Audierea a reunit o serie de organizații filantropice și persoane fizice, ale căror opinii vor reprezenta o contribuție valoroasă la elaborarea unui aviz privind Filantropia europeană, în curs de elaborare de către CESE, la solicitarea Președinției române a UE.

În aviz, vom pleda pentru recunoașterea activităților filantropice, pentru un cadru juridic în care să se înscrie dezvoltarea activităților filantropice și care să acorde fundațiilor filantropice același statut de care beneficiază societățile comerciale, a declarat dl Petru Dandea, raportor pentru avizul CESE privind Filantropia europeană. Avizul va fi prezentat în vederea adoptării în sesiunea plenară din martie a Comitetului.

Avizul va cuprinde și o recomandare pentru stimularea activității filantropice în întreaga UE și pentru îmbunătățirea impactului său final, în special având în vedere că există aproape 150 000 de fundații în interesul cetățeanului în Europa, cu un angajament financiar în valoare de 87 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă mai mult decât veniturile bugetare a nu mai puțin de 15 state membre.

Această sumă ar putea fi utilizată în mod inteligent, pentru a viza aspectele de nișă pe care sistemele noastre de protecție socială nu reușesc să le abordeze în mod corespunzător sau nu le abordează deloc,a afirmat dl Dandea.

În aviz, CESE va susține că activitățile filantropice nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască sistemele publice de protecție socială, ci să le completeze și să „umple golurile”. În același timp, autoritățile publice au nevoie de priorități clar definite în materie de cheltuieli, pentru a răspunde cum se cuvine nevoilor sociale ale cetățenilor.

Membrii CESE prezenți la audiere au subliniat că activitățile filantropice ar trebui să fie transparente și clar definite.

Filantropia nu ar trebui să faciliteze evaziunea fiscală și nu ar trebui să compenseze lipsa de investiții publice, a afirmat dl José Antonio Moreno Diaz. El a susținut că, în țările cu un nivel scăzut de justiție fiscală, chiar dacă evită plata impozitelor, persoanele și întreprinderile bogate și puternice pot fi percepute în continuare ca fiind generoase, datorită activităților lor filantropice.

Cu toate acestea, potrivit dlui Ionuț Sibian, membru al CESE, în condițiile reducerii finanțării publice în numeroase țări și ale unei lipse de competențe adecvate necesare pentru a solicita fonduri din partea UE, importanța activităților filantropice este în creștere. În multe țări, filantropia reprezintă o speranță pentru o comunitate, a susținut el.

Kerstin Jorna, directoarea generală adjunctă a DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene, a declarat că autoritățile publice au nevoie de ajutor pentru a complini toate lacunele în materie de realizare a binelui comun, în special ca urmare a crizei financiare și a creșterii șomajului în rândul tinerilor, a sărăciei și a migrației.

Fondul InvestEU ar putea fi un bun instrument pentru ONG-urile angajate în activități filantropice, întrucât investițiile și competențele sociale se numără printre cele patru domenii de politică pe care le va acoperi fondul, a declarat dna Jorna.

Cu toate acestea, în timp ce capitalurile se deplasează liber prin Europa, fundațiile filantropice trebuie să se înregistreze în toate țările în care doresc să își desfășoare activitățile caritabile, ceea ce le îngreunează serios activitatea, întrucât acest lucru s-a dovedit a fi extrem de dificil.

Lipsa unei piețe unice pentru activitățile filantropice creează probleme și pentru colaborările transnaționale, care, uneori, sunt indispensabile pentru accesul la know-how și chiar pentru salvarea de vieți omenești, după cum a reieșit în cadrul audierii din prezentarea dnei Delphine Heenen, directoare generală a KickCancer, care a înființat această fundație de interes public împreună cu membri ai familiei sale și prieteni, după ce fiului său mai mare i-a fost diagnosticat un cancer la o vârstă fragedă.

În ultimii cincisprezece ani, când în oncologia adulților s-au înregistrat majoritatea progreselor semnificative, rata de însănătoșire a crescut foarte puțin în cazul copiilor care suferă de cancer, iar pentru anumite tipuri de cancer de risc ridicat la copii este în continuare șocant de scăzută, a declarat dna Heenen.

Oncologia pediatrică este adesea trecută cu vederea de industria farmaceutică, căci nu există niciun interes comercial în a dezvolta medicamente inovatoare sau a efectua teste clinice, care sunt deseori costisitoare și complexe, întrucât trebuie să fie transnaționale și se efectuează pe un număr foarte mic de pacienți din diferite categorii de vârstă, din punct de vedere pediatric, a susținut ea.

Prin urmare, KickCancer militează pentru îmbunătățirea cadrului juridic în Belgia și la nivelul UE, ceea ce ar obliga societățile farmaceutice să prezinte soluții inovatoare pentru cancerul la copii, dincolo de interesele lor comerciale. Fundația încearcă, de asemenea, să lanseze, la nivel paneuropean, o cerere de propuneri de proiecte de cercetare privind cancerul în rândul copiilor.

Ludwig Forrest, consilier pe teme de filantropie la Fundația Regele Baudouin, a prezentat mai multe exemple de diferite tipuri de activități filantropice în mai multe organizații din întreaga Europă, care arată că filantropia poate fi inovatoare, accesibilă, antreprenorială, atât locală, cât și globală și complementară activităților din sectorul public.

Filantropia prezintă un potențial încă neexploatat, a afirmat el. Nu este doar un joc pentru oamenii bogați, este pentru oricine. Este vorba de pasiune și recunoștință.

Un astfel de exemplu este programul „Cardul Comunitar” din România, care îi transformă pe cumpărătorii și întreprinderile de la nivel local în filantropi. Cardul Comunitar este un card de recompensare a clienților, care le permite utilizatorilor să realizeze economii în momentul cumpărării, dar, spre deosebire de cardurile de recompensare obișnuite, economiile efectuate de consumatori sunt corelate cu o donație realizată de magazinul partener în favoarea Fondului Comunitar local.

Contribuțiile filantropice sunt, de asemenea, foarte importante pentru sprijinirea proiectelor artistice și culturale. Edilia Gänz, directoarea FEDORA, Cercul european al filantropilor ce sprijină opera și baletul, a prezentat activitatea organizației sale, care încearcă să facă aceste două forme de artă mai populare și mai accesibile publicului larg.

Activitatea desfășurată de Fedora a fost recunoscută de Comisia Europeană, care a selectat-o pentru programul „Europa creativă”, oferindu-i astfel posibilitatea de a lansa o platformă europeană ce promovează proiecte inovatoare de operă și balet, care atrag un public nou și mai tânăr. Publicul poate să voteze creația preferată și să participe la finanțarea ei prin intermediul unei campanii de finanțare participativă online.

Filantropia nu constă numai în donații, ci în participarea plenară la această călătorie. Valoarea ei nu este doar monetară, ci constă și în expunerea culturală. Este vorba despre umanitatea noastră, a conchis dna Gänz.