CESE info

UE și-a luat angajamentul de a acționa în sensul unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, mai eficientă din punctul de vedere al resurselor și mai durabilă, în plus față de obiectivele sociale. Finanțarea acestor angajamente, ținând seama de criteriile de mediu, sociale și de guvernanță, reprezintă o enormă provocare în materie de investiții.

CESE consideră că statele membre trebuie să definească un cadru european comun de durabilitate, pentru a asigura sprijinul din partea sistemului financiar în tranziția către o economie durabilă. Prin urmare, sprijină ferm planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile, recomandând punerea sa în aplicare rapidă, dar treptată. Cadrul propus ar reprezenta un vector important pentru restabilirea încrederii în piețele financiare și conectarea economiilor cu investițiile durabile în economia reală.

Deși recunoaște rolul esențial care le revine participanților la piața financiară în cadrul tranziției, CESE subliniază că, dacă se dorește ca sistemul să fie fezabil, trebuie implicată societatea în ansamblu.

Ar fi logic ca tranziția să fie inițiată prin stabilirea unei taxonomii a UE privind durabilitatea și a unor valori de referință pentru emisii scăzute de dioxid de carbon. Această taxonomie ar trebui să fie dinamică și să țină seama de realitatea economică. Scopul final ar trebui să fie promovarea taxonomiei la nivel mondial și încorporarea sa în dreptul UE, în mod uniform și simultan, în toate statele membre. Trebuie luate măsuri pentru a se garanta că aceasta este revizuită și actualizată periodic.

Deși este de acord cu faptul că, într-o primă etapă, trebuie configurat și introdus un număr limitat de domenii și de obligații juridice, în primul rând factori de mediu, CESE salută introducerea unor garanții minime sociale și de guvernanță încă de la început. Ar fi, de asemenea, important ca, pe viitor, taxonomia și obligațiile juridice inițiale să fie extinse pentru a include obiectivele de durabilitate socială și de guvernanță.

În cele din urmă, CESE salută obligațiile fiduciare propuse pentru participanții la piața financiară. Acest lucru va permite investitorilor finali să-și alinieze deciziile în materie de investiții la preferințele lor în materie de durabilitate.

Informații suplimentare: ECO/456 ECO/466 ECO/467 (jk)

Titlurile garantate cu obligațiuni suverane (SBBS) pot contribui la o mai mare diversificare și la o reducere a riscului în ce privește portofoliile de obligațiuni suverane deținute de bănci și de alți operatori financiari. Acest lucru ar putea să aibă un impact pozitiv asupra stabilității și a rezilienței sistemului financiar și să îmbunătățească integrarea pieței financiare.

În consecință, CESE susține propunerea legislativă a Comisiei de stabilire a unui cadru favorabil care să permită dezvoltarea SBBS pe piață. Comitetul sprijină introducerea și testarea SBBS pe piețe, dar, în același timp, solicită abordarea în propunere a unei serii de întrebări deschise. 

„Singura modalitate de a vedea dacă băncile și investitorii sunt cu adevărat interesați de SBBS este de a le testa”, afirmă Daniel Mareels, raportorul avizului pe această temă. SBBS ar putea contribui la slăbirea legăturii strânse dintre bănci și țările lor de origine. De la ultima criză financiară, CESE solicită neîncetat eforturi suplimentare în acest scop.

Cu toate acestea, va fi important să se asigure claritatea, eficacitatea și eficiența cadrului propus și, deși CESE este de acord cu multe aspecte ale propunerii, consideră că altele trebuie consolidate; de exemplu, monitorizarea de către ESMA va trebui să fie mai strictă și să înceapă înainte, dacă entitățile cu scop special vor fi autorizate să certifice singure alcătuirea portofoliilor-suport ale SBBS.

Trebuie abordate și alte întrebări fără răspuns, cum ar fi cea dacă SBBS ar funcționa eficient în orice împrejurare, și va fi necesară o reflecţie ulterioară pentru a stabili dacă SBBS trebuie oferite deponenților și consumatorilor particulari.

Cadrul propus ar trebui dezvoltat în continuare într-o strânsă cooperare cu toate părţile interesate. (jk)

CESE sprijină noile fonduri – cel pentru azil și migrație și cel pentru gestionarea vizelor. În avizul adoptat la sesiunea plenară din luna octombrie, redactat de Giuseppe Iuliano, Comitetul își exprimă acordul față de decizia Comisiei de a crește bugetul în ambele domenii de politici, dar afirmă că termenul „integrare” ar trebui să rămână în titlul fondului pentru migrație și că ar trebui, de asemenea, să se prevadă dispoziții privind căile legale de acces în UE.

„Scoaterea cuvântului „integrare” din titlul Fondului pentru azil și migrație este foarte îngrijorătoare,” a spus dl Iuliano. „Ar putea fi interpretată ca o lipsă de preocupare față de acest aspect. Să nu uităm că politicile privind tratamentul egal și combaterea discriminării reprezintă pilonii politicilor europene, inclusiv a celor care vizează integrarea resortisanților din țările terțe,” a continuat el. „Cuvântul „integrare” trebuie reintrodus în titlu, deoarece incluziunea reprezintă o provocare pentru statele membre”.

În plus, propunerea Comisiei se concentrează în mod special pe sosirile nereglementate la punctele de trecere a frontierei, fără a menționa canalele de acces standard în UE. Nu se menționează explicit nici protecția drepturilor fundamentale la punctele de trecere a frontierei. Comitetul apără dreptul la azil și pledează pentru o politică comună în domeniul migrației, care să cuprindă instrumente pentru facilitarea migrației legale și ordonate. Avem nevoie de progres și inovare în sistemul european integrat pentru migrație. De aceea trebuie să reformăm sistemul de la Dublin. (mp)

CESE critică foarte hotărât propunerea de reducere cu șase procente a alocărilor pentru noul Fond social european Plus, care – în cadrul noii perioade de programare pe termen lung 2021-2027 – va fuziona mai multe fonduri și programe existente, destinate consolidării dimensiunii sociale a Uniunii.

CESE se opune eliminării din următorul buget al politicii de coeziune a cotei minime obligatorii din fondurile destinate FSE+, fixată în prezent la 23,1%, și nu este de acord nici cu propunerea de reducere a ratei de cofinanțare europene a acestui fond.

CESE solicită ca 30% din resursele pentru politicile de coeziune economică, socială și teritorială să se aloce pentru FSE+ și recomandă ca, în cadrul acestuia, 30% din resurse să fie destinate măsurilor de incluziune socială.

 „Reducerea prevăzută de 6% în finanțarea FSE+ este inacceptabilă, dată fiind rata înaltă a sărăciei ce persistă în UE, ea ridicându-se la peste 23%”, a declaratKrzysztof Balon, raportor la avizul CESE referitor la propunerea Comisiei privind FSE+.

Deși critică reducerea finanțării, CESE salută propunerea – între altele – pentru că este conformă cu pilonul european al drepturilor sociale și pentru că fuzionează fondurile existente, îmbunătățind astfel combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și a șomajului.

În opinia CESE, FSE+ ar trebui să aloce în mod țintit resurse financiare pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și consolidarea capacității organizațiilor societății civile. Societatea civilă ar trebui să fie pe deplin implicată în elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor FSE+. (ll)

Noua propunere a Comisiei trebuie să meargă mai departe, ținând seama de toate formele de transport disponibile, și ar trebui să se concentreze asupra intermodalității în transportul de mărfuri și de pasageri. În avizul elaborat de dna Giulia Barbucci și adoptat în sesiunea plenară a CESE din luna octombrie, Comitetul sprijină cel de-al treilea pachet de măsuri privind mobilitatea prezentat de Comisiei, dar pledează în favoarea unui proiect mai ambițios.

CESE sprijină propunerea Comisiei, considerând că aceasta reprezintă un pas înainte către transportul durabil pentru Europa. Cu toate acestea, dna Barbucci a afirmat următoarele: „Încurajăm Comisia să nu se limiteze la sectorul transportului rutier. Pentru a dezvolta în mod eficient transporturi durabile și sigure, trebuie să se țină seama de toate formele de transport disponibile. Avem nevoie de o viziune mai ambițioasă, care să cuprindă intermodalitatea dintre transportul public și cel privat ca mod de a atinge obiectivele de eficiență, calitate a vieții și siguranță.”

De asemenea, Comitetul îndeamnă Comisia să pună suficiente fonduri la dispoziția programului, să sprijine planurile strategice de acțiune privind siguranța rutieră și bateriile, și reamintește Comisiei eventualele chestiuni legate de automatizarea completă a vehiculelor și tranziția către vehiculele electrice.

În mai 2018, Comisia Europeană a publicat cel de-al treilea pachet legislativ „Europa în mișcare”, contribuția sa cea mai recentă la modernizarea transportului european. Pachetul se referă la sectorul transportului rutier și se axează, în special, asupra transportului auto, împreună cu următoarele trei elemente majore: siguranța, conectivitatea și automatizarea, și transportul nepoluant. (mp)

Programul Europa digitală propus de către Comisie reprezintă un pas în direcția cea bună, având în vedere că recunoaște rolul esențial al tehnologiilor digitale, dar ar putea fi mai strâns legat de realitățile sociale. În avizul CESE elaborat de dnii Norbert Kluge și Ulrich Samm și adoptat în sesiunea plenară din luna octombrie, Comitetul sprijină propunerea Comisiei și subliniază că digitalizarea în Europa trebuie să fie incluzivă, „dividendul digital” fiind distribuit în mod egal prin intermediul unor măsuri politice adecvate.

"Dat fiind că digitalizarea ne afectează pe noi toți și are un impact asupra tuturor aspectelor vieții noastre, este extrem de important ca toți cetățenii UE să poată beneficia de ea," a afirmat dl Kluge. „Digitalizarea în Europa trebuie să ia o formă incluzivă”, a continuat acesta. „Nimeni nu trebuie exclus din progresul digital din motive precum genul, statutul social, gradul de instruire mai scăzut, calificările, abilitățile în domeniul digital, originea, vârsta sau faptul că suferă de un handicap”.

Competențele și abilitățile digitale sunt esențiale și au fost recunoscute drept un element fundamental în cadrul programului. Este foarte important ca întreprinderile, lucrătorii și consumatorii să fie ajutați să dobândească și să utilizeze atât tehnologiile digitale de bază, cât și pe cele avansate. Formarea necesară ar putea fi furnizată la nivel de teren, în cadrul centrelor de inovare digitală înființate în regiuni. „Salutăm introducerea unei distincții europene de excelență pentru centrele de inovare digitală, în scopul de a favoriza interconexiunile și a garanta că sunt furnizate competențe digitale avansate și de înalt nivel, dar și capacități de bază”, a subliniat dl Samm.

În iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027, pentru a crea o piață unică digitală și a transforma, astfel, Europa într-un actor esențial în procesul de digitalizare și a consolida puterea economică a Europei în competiția globală. (mp)

Serviciile financiare digitale transfrontaliere nu se bucură de prea multă popularitate în rândul consumatorilor europeni, care încă preferă contactul concret cu băncile de retail din țările lor. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a le oferi consumatorilor europeni o gamă mai largă de opțiuni, produse financiare ușor de înțeles și servicii pe care să și le poată permite, odată cu consolidarea siguranței și securității tranzacțiilor transfrontaliere. Acestea au fost principalele concluzii ale unei dezbateri care a avut loc la sediul CESE, la 26 septembrie.

Manifestarea, intitulată „Consumatorii – în centrul atenției sectorului financiar”, a fost o organizată de Secțiunea pentru piața unică, producție și consum (INT) din cadrul CESE, în cooperare cu Forumul european pentru servicii financiare cu amănuntul (European Retail Financial Forum – ERFF). S-au adunat laolaltă, cu această ocazie: membrii CESE Ariane Rodert, președinta Secțiunii INT, Petru Sorin Dandea, raportor pe tema planului de acțiune FinTech, și Carlos Trias Pintó, raportor pe tema Planului de acțiune privind finanțarea durabilă și a Regulamentului privind prezentarea de informații și consilierea și coraportor pe tema Planului de acțiune privind serviciile financiare de consum; reprezentanții consumatorilor, Evangelia Kekeleki și Claude Mader; deputații în Parlamentul European Othmar Karas și Molly Scott Cato; Renatas Mazeikas, șeful unității pentru politica în domeniul protecției consumatorilor din cadrul Comisiei Europene; reprezentanți ai ERFF și ai unor organizații de protecție a consumatorilor, precum și funcționari publici din statele membre.

S-au purtat dezbateri în cadrul a două mese rotunde:

• Transformări, fuziuni și divizări transfrontaliere
• Transparență și încredere, pentru un viitor sustenabil

Participanții au căzut de acord că digitalizarea deplină nu este acceptată de consumatorii europeni deoarece, în opinia lor, contactul fizic este încă foarte important. În prezent, doar 7% dintre ei utilizează tranzacțiile financiare transfrontaliere. Lipsa de încredere este accentuată de transpunerea neuniformă în dreptul intern a legislației UE în domeniul protecției consumatorilor, în întreaga Europă. Participanții la conferință au conchis că, departe fiind de a reprezenta în prezent preocuparea specială a sectorului financiar, consumatorii ar trebui aduși în centrul atenției sale.

În cadrul primei mese rotunde s-a subliniat că statele membre ar trebui să își informeze cetățenii atât despre potențialul securității cibernetice și protecției datelor, cât și despre riscurile aferente, astfel încât piața unică digitală să devină realitate. S-a semnalat și nevoia promovării încrederii, prin consilierea cetățenilor cu privire la drepturile lor și prin asigurarea unui acces înlesnit la căi de atac, ținând cont de faptul că 74% din cele 48 000 de cereri de asistență adresate Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) privesc comerțul electronic.

Vorbitorii au subliniat că tehnologiile financiare aduc cu sine oportunități pentru o concurență sporită și costuri mai mici pentru consumatori, dar și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consilierea automată, la utilizarea inteligenței artificiale și a volumelor mari de date și la funcționarea platformelor financiare.

S-a atras atenția că propunerea Comisiei ar putea crea o piață secundară a creditelor neperformante ce ar presupune pericole majore pentru consumatori, care au suportat deja costurile crizei financiare. Consilierea financiară le-a insuflat speranța că pot alege produsele financiare potrivite, dar datele arată că, din punctul de vedere al încrederii și gradului lor de satisfacție, sectorul serviciilor financiare se situează în coada listei.

A doua masă rotundă a conchis că finanțele sustenabile reprezintă cheia unei economii durabile, căci, potrivit studiilor efectuate, 70% dintre investitori sunt preocupați de mediu. S-a subliniat și că agențiile de rating care evaluează calitatea produselor financiare ar trebui să livreze informații clare despre destinația investițiilor.

S-a recomandat, printre altele, ca – prin intermediul diverselor sisteme digitale de distribuție – să se definească „produse emblematice” simple, comparabile și transparente pentru consumatorii din întreaga UE, care să fie încurajați să aibă încredere în ele.

Dintre obstacolele care trebuie înlăturate, s-au amintit diferențele lingvistice sau de legislație, tarifele mai ridicate și refuzul de a le acorda nerezidenților acces la anumite servicii și produse financiare, diferențele de impozitare, riscurile de schimb valutar etc. A fost subliniată și nevoia de canale de distribuție digitale care să aplice principiile neutralității, proporționalității și integrității tehnologice, într-un context în care 60-70 % dintre consumatori se opun divulgării datelor lor către părți terțe. (dm)

În fotografie, de la stânga la dreapta: Carlos Trias Pinto, Ariane Rodert și Michael Ikrath, membri ai CESE, Othmar KARAS, deputat în Parlamentul European, și Fiona Murray, reprezentanta ERFF