CESE info

Declarația dlui Luca Jahier, președintele CESE

Echipa #vonderleyen confirmată de PE: A venit momentul să construim o Europă durabilă, în interesul cetățenilor!

27.11.2019

Votul de astăzi în Parlamentul European deschide calea către o nouă eră pentru Europa. Am convingerea că noua președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, și echipa sa de vicepreședinți executivi, vicepreședinți și comisari vor da un nou impuls continentului nostru, după rezultatele încurajatoare ale alegerilor europene din luna mai. Cetățenii noștri ne-au oferit cinci ani pentru a construi Europa de mâine. Nu trebuie să irosim această oportunitate!

Noua agendă pentru Europa a președintei Comisiei, care include Pactul ecologic european ca noua noastră strategie de creștere pentru o Europă durabilă, egalitatea de gen și drepturile fundamentale, reflectă îndeaproape și prioritățile Comitetului Economic și Social European (CESE). CESE, în calitatea sa de „casă a societății civile europene”, are ferma convingere că este timpul ca UE să adopte și să pună în aplicare o agendă ambițioasă și durabilă. Acest lucru va presupune o schimbare de mentalitate.

La sesiunea plenară din octombrie, CESE și-a prezentat contribuția la programul de lucru al Comisiei Europene pentru următorii cinci ani, subliniind că UE trebuie să se concentreze asupra schimbărilor climatice, digitalizării, statului de drept și globalizării și trebuie să adopte un nou sistem de guvernanță, care să implice mai îndeaproape organizațiile societății civile.

CESE recomandă Comisiei Europene să își structureze viitorul plan de lucru pentru 2020 și pentru perioada următoare în jurul acestui pilon. Comitetul solicită, de asemenea, o strategie globală a UE pentru 2050 privind durabilitatea, pentru a pune în aplicare Agenda 2030 a ONU și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia, pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le atingă până în 2030.

Trebuie să acționăm simultan la toate nivelurile și să creăm o dinamică de acțiune pentru a aborda cele mai urgente provocări ecologice, economice și sociale. Este esențială punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea unei tranziții echitabile și corecte. De asemenea, Comitetul subliniază importanța unei noi structuri de guvernanță a UE, alături de noi norme și instrumente pentru definirea și punerea în aplicare a politicilor UE. Ar trebui sporit, în special, rolul Parlamentului European, pentru a se consolida responsabilitatea democratică.

Obiectivul durabilității, în toate dimensiunile sale, necesită un efort și o implicare considerabile din partea tuturor părților interesate. Dezbaterea democratică deschisă, bazată pe implicarea structurată a societății civile, joacă, prin urmare, un rol esențial în asigurarea unei tranziții echitabile și eficiente.

Am luat act, de asemenea, de decizia doamnei von der Leyen de a da un nou elan democrației europene prin organizarea unei Conferințe privind viitorul Europei. O astfel de conferință trebuie să fie organizată cu implicarea deplină a CESE, în calitate de instituție a UE care este cea mai apropiată de cetățeni și cea mai autentică concretizare a democrației participative. Nu în ultimul rând, sunt încântat să constat că, în prezent, cultura este recunoscută ca fiind o punte între trecutul și viitorul nostru, fiind inclusă, sub un nou nume, în portofoliul comisarei Mariya Gabriel.

Ne angajăm, mai ferm ca oricând, să sprijinim o Uniune mai ambițioasă.

După cum ne-a îndemnat noua președintă, vă îndemnăm și noi: să ne apucăm de treabă: ÎMPREUNĂ!

Sesiunea plenară din octombrie a CESE a inclus o dezbatere cu Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, desfășurată la 30 octombrie. În cursul dezbaterii, dl Barnier a solicitat un parteneriat strâns între UE și Regatul Unit după Brexit, având în vedere că pacea în Irlanda trebuie să fie o prioritate și că „integritatea pieței unice nu este negociabilă”.

Michel Barnier a prezentat membrilor CESE punctul său de vedere privind stadiul negocierilor pentru Brexit, insistând asupra faptului că Comisia Europeană a fost hotărâtă să ajungă la un acord cu privire la un Brexit ordonat, dat fiind că „există în continuare riscul ca Brexitul să aibă loc fără să se fi ajuns la un acord”. El a subliniat, de asemenea, că „Brexitul reprezintă doar o etapă, nu o destinație finală” și că cea mai importantă provocare este acum aceea de a încheia un nou parteneriat între UE și Regatul Unit, bazat pe doi piloni: schimburi economice și cooperarea în domeniul securității și apărării.

Președintele CESE, dl Luca Jahier, a deschis dezbaterea, subliniind rolul important pe care reprezentanții societății civile l-ar putea juca într-un scenariu post-Brexit. „Este esențial ca relația creată în ultimii 44 de ani cu organizațiile societății civile britanice să fie nu doar menținută, ci și consolidată; avem încă un drum lung de parcurs și vor fi multe de făcut, dar CESE își va oferi mereu sprijinul în acest sens”, a declarat dl Jahier.

Comitetul Economic și Social European i-a ales pe cei cinci finaliști dintre cele aproape 180 de proiecte angajante care au candidat la Premiul CESE pentru societatea civilă 2019, dedicat emancipării femeilor și luptei pentru egalitatea de gen.

Proiectele nominalizate sunt – în ordine alfabetică – următoarele:

• Cartea cu povești, aparținând asociației bulgare NAIA, care se dedică educației privind egalitatea de gen a copiilor preșcolari prin intermediul poveștilor tradiționale;
• #mimmitkoodaa („Codul femeilor”), un program al asociației finlandeze de software și comerț electronic (Ohjelmisto- ja e-business ry) care și-a propus să combată stereotipul conform căruia toți programatorii de software sunt neapărat bărbați;
• Strajk Kobiet (Greva femeilor) , un proiect care dorește să capaciteze femeile implicate din orașele mici și medii, care se luptă pentru schimbare;
• The Brussels Binder din Belgia, care susține o mai bună reprezentare a femeilor în dezbaterile politice europene;
• Toponomastica femminile („Toponimie feminină”), un proiect italian care urmărește ca un număr mai mare de străzi și piețe să poarte numele unor femei remarcabile, pentru a le da recunoașterea publică pe care o merită.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 12 decembrie, cu ocazia sesiunii plenare a CESE, când va fi dată publicității și ordinea câștigătorilor. Câștigătorul locului I va primi un premiu în valoare de 14 000 EUR, iar următorii patru câștigători vor primi fiecare câte 9 000 EUR.

CESE a ales această temă pentru Premiul pentru societatea civilă 2019, deoarece dorește să își reafirme angajamentul ferm față de egalitatea de gen, care nu a devenit încă o realitate în Europa. Femeile câștigă în continuare mai puțin decât bărbații, sunt victime ale discriminării și sunt adesea victime ale violenței de gen. Arătându-și aprecierea față de proiecte care se mândresc cu realizări concrete în promovarea egalității de șanse, CESE dorește să sublinieze progresele înregistrate în direcția unei societăți mai echitabile pentru femei și bărbați și să încurajeze adoptarea de noi măsuri în acest sens. (ll)

În ultimii ani, în urma crizei financiare, mai multe state membre ale UE au instituit sisteme de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori în vederea atragerii de investiții și a creșterii veniturilor bugetare. Potrivit unui aviz adoptat de CESE în sesiunea sa plenară din octombrie, această practică prezintă riscuri grave și ar trebui interzisă în toate statele membre ale UE.

Un mare număr de state membre ale UE au instituit sisteme care dau posibilitatea cetățenilor din afara UE să acceadă rapid la cetățenia UE sau la dreptul de ședere în UE în schimbul unor investiții semnificative în statul membru respectiv – cunoscute ca „pașapoarte de aur” sau „vize de aur”. În avizul său „Sisteme din Uniunea Europeană de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori”, CESE pune sub semnul întrebării aceste practici și îndeamnă statele membre să elimine treptat sistemele respective sau să furnizeze argumente rezonabile în caz de refuz.

Avizul CESE vine în sprijinul unui recent raport al Serviciului de cercetare al Parlamentului European, care solicită, de asemenea, încetarea aplicării tuturor sistemelor existente, cât mai curând posibil. În plus, un raport publicat de Comisia Europeană arată că sistemele de acest tip presupun riscuri legate de securitate, de spălarea de bani, de evaziunea fiscală și de eludarea normelor UE.

Jean-Marc Roirant, raportorul avizului CESE, a menționat că „adesea, aceste sisteme nu respectă drepturile fundamentale care stau la baza cooperării europene” și a subliniat necesitatea de a le elimina treptat din întreaga UE: „CESE este foarte îngrijorat cu privire la promovarea drepturilor UE și a cetățeniei UE ca produse destinate vânzării”. (dgf)

Dezvoltarea durabilă trebuie să se afle în centrul viitorului Europei. În rezoluția elaborată de Patricia Círez Miqueleiz, Rudy De Leeuw și Lutz Ribbe și adoptată în sesiunea plenară din octombrie, CESE recomandă Comisiei Europene să își structureze viitorul plan de lucru pentru 2020 și pe mai departe în jurul acestui pilon. Comitetul solicită o strategie globală a UE în materie de durabilitate concepută până în 2050, în vederea implementării Agendei ONU 2030 și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale sale (ODD), pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le îndeplinească până în 2030.

„Suntem încântați să oferim contribuția noastră, solidă și echilibrată, la prioritățile politice ale UE pentru următorii cinci ani. Susținem Proiectul ecologic european promovat de președinta aleasă a Comisiei, dna Ursula von der Leyen, ca factor determinant pentru schimbare. Trebuie să acționăm simultan la toate nivelurile și să creăm o dinamică de acțiune pentru a aborda cele mai urgente provocări de mediu, economice și sociale”, a declarat președintele CESE, dl Luca Jahier.

CESE subliniază că dimensiunile și viteza schimbărilor necesită măsuri rapide în patru domenii: schimbările climatice, digitalizarea, statul de drept și globalizarea. De asemenea, Comitetul afirmă că o nouă structură de guvernanță a UE este esențială, alături de noi norme și instrumente pentru definirea și punerea în aplicare a politicilor UE. În special, ar trebui sporit rolul Parlamentului European, pentru a se consolida responsabilitatea democratică. CESE este pregătit să aducă o contribuție activă la Conferința privind viitorul Europei, propusă de dna von der Leyen pentru 2020.

CESE critică decizia Consiliului de a nu deschide negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania

CESE este profund dezamăgit de decizia liderilor UE în cadrul Consiliului European din 17 și 18 octombrie de a amâna din nou deschiderea negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

Președintele CESE, dl Luca Jahier, consideră că este „o decizie greșită, luată pentru a doua oară, și încălcarea unei promisiuni, care pune în primejdie credibilitatea Europei”. El a numit rezoluția CESE „un angajament tacit de solidaritate”.

În rezoluție, CESE numește amânarea negocierilor de aderare o eroare geostrategică și istorică. „UE nu trebuie să ignore faptul că alți actori de la nivel mondial se extind și devin din ce în ce mai activi în zonă”, a menționat dl Jahier.

„Europa reprezintă speranța pentru partenerii din Balcanii de Vest, în special pentru tineri”, a spus Dilyana Slavova, președinta Secțiunii pentru relații externe a CESE, invitând membrii să privească această extindere ca pe o reunificare.

În declarația celui de-al șaptelea Forum al societății civile din Balcanii de Vest, s-a reiterat faptul că extinderea UE va contribui la propagarea valorilor sale democratice și a standardelor sale juridice în Balcanii de Vest. Membrii au avertizat că nu trebuie să se subestimeze mesajul pe care deschiderea negocierilor l-ar putea transmite populației.

Ei au exprimat o convingere comună:„Trebuie să ne respectăm angajamentul și să dăm speranță oamenilor”. (dgf)

Sesiunea plenară a CESE din octombrie a găzduit o dezbatere pe tema „rEUnaissance – O viziune culturală pentru Europa”.

În deschiderea dezbaterii, președintele CESE, Luca Jahier, a salutat faptul că Emmanuel Macron a îmbrățișat ideea sa de „Renaștere” pentru Europa. „Nu trebuie să uităm că continentul nostru a fost un spațiu cultural înainte de a fi o idee politică, iar un astfel de spațiu nu presupune omogenitate, ci înflorește prin diversitate și mobilitate.”

Andre Wilkens, directorul Fundației Culturale Europene, a afirmat că cultura ar putea fi utilizată în mod abuziv pentru a crea diviziuni în rândul comunităților, devenind astfel o amenințare la adresa integrării europene. „Nu trebuie să subestimăm capacitatea culturii de a aduce schimbări”, a convenit Pier Luigi Sacco, consilier special al comisarului european Tibor Navracsics, explicând apoi modul în care cultura poate fi un vector al schimbărilor, pentru că datorită ei, oamenii se tem mai puțin de ceea ce le este încă necunoscut.

Elke Kaschl Mohni, directoarea Institutului Goethe din Bruxelles, a evocat rolul culturii în relațiile externe, punând accentul pe echitate și pe schimburile interpersonale. „Obiectivul relațiilor culturale este de a consolida încrederea și înțelegerea”, a afirmat ea. În final, Airan Berg, director artistic al Festivalului Regiunilor, a explicat modul în care cultura și arta îi pot determina pe oameni să iasă din zona lor de confort.

În concluziile sale, dl Jahier a afirmat că cultura ar trebui considerată o prioritate a procesului de elaborare a politicilor, sugerând înființarea în cadrul CESE a unui nou organ, care să se ocupe de chestiunile culturale. (sma)

Potențialul bioeconomiei albastre rămâne încă neexploatat în UE. Prin urmare, CESE recomandă proiecte-pilot paneuropene, la care să participe atât părțile interesate de la nivel local, cât și comunitatea științifică.

La cererea Președinției finlandeze, CESE a redactat un aviz exploratoriu privind bioeconomia albastră, care vizează activitățile economice bazate pe utilizarea durabilă și inteligentă a resurselor acvatice și pe expertiza aferentă. Avizul a fost adoptat în cadrul sesiunii plenare a CESE din octombrie.

Așa cum a menționat raportorul, dl Simo Tiainen, „refacerea biodiversificății marine, a lacurilor și a râurilor va oferi noi oportunități întreprinderilor. Acest lucru necesită inovare tehnologică și sprijin financiar prin mijloace adecvate.”

Bioeconomia albastră ar trebui să devină un punct focal în programul de cooperare al UE cu Națiunile Unite și să servească drept instrument pentru atingerea obiectivelor privind schimbările climatice, menționate în acordul de la Paris. „Acest lucru va necesita eforturi considerabile de refacere a biodiversității din apele marine și interioare, precum și de valorificare a potențialului acestora de captare a CO ₂. În acest mod, putem să creăm și locuri de muncă de calitate în zonele rurale, de coastă și insulare”, a conchis co-raportorul, dl Henri Malosse. (mr)

CESE consideră că UE ar trebui să elaboreze o certificare pentru o IA fiabilă, care ar urma să fie emisă de un organism independent în urma testării produselor în privința unor cerințe-cheie cum ar fi reziliența, siguranța și absența prejudecăților, a discriminării sau a parțialității. Propunerea a fost avansată în două avize recente ale CESE, care au evaluat orientările Comisiei Europene în materie de etică privind IA.

CESE consideră că o astfel de certificare ar aduce o contribuție semnificativă la creșterea încrederii publicului european în IA. Se insistă uneori asupra faptului că, pentru ca publicul să aibă încredere în aplicațiile IA, este necesar ca algoritmii să poată fi explicați, dar adevărul este că sistemele IA și învățarea automatizată sunt atât de complexe, încât nici dezvoltatorii lor nu cunosc de fapt care vor fi rezultatele concrete și trebuie să creeze instrumente de testare pentru a constata care le sunt limitele.

CESE propune ca testarea să fie încredințată unui organ independent – o agenție, un consorțiu sau o altă entitate care urmează a fi stabilită –, care ar urma să testeze sistemele, verificând atât absența prejudecăților, a discriminării și a parțialității, cât și reziliența, robustețea și, în special, siguranța. Întreprinderile ar putea utiliza certificatul pentru a dovedi că dezvoltă sisteme IA sigure, fiabile și conforme cu valorile și standardele europene.

„Produsele IA pot fi comparate cu medicamentele”, susține dna Franca Salis-Madinier, raportoarea avizului general al CESE privind comunicarea Comisiei Europene. „Medicamentele pot fi benefice, dar și periculoase, și, înainte de a putea fi introduse pe piață, trebuie certificate. Producătorii trebuie să probeze că au efectuat suficiente experimente și teste pentru a se asigura că produsul lor este benefic. În cazul echipamentelor IA ar trebui adoptată aceeași abordare”.

De asemenea, CESE subliniază că este necesar să existe norme clare privind răspunderea. „Răspunderea trebuie să revină întotdeauna unei persoane fizice sau juridice. Echipamentele nu pot fi considerate răspunzătoare în caz de disfuncționalitate”, declară dl Ulrich Samm, raportorul avizului CESE pe tema „Inteligența artificială în sectorul autovehiculelor”. CESE subliniază că și posibilitatea de asigurare a sistemelor IA este o chestiune care trebuie examinată cu prioritate. (dm)

Tehnologia blockchain are potențialul de a transforma societatea, dar este nevoie de claritate și securitate juridică și, prin urmare, de o abordare comună la nivelul UE. Acesta este mesajul-cheie al unui aviz din proprie inițiativă adoptat de CESE la 30 octombrie, care invită totodată Comisia Europeană să lanseze o inițiativă cuprinzătoare pentru a face din UE o referință mondială în acest domeniu.

Această tehnologie poate fi aplicată în numeroase domenii cu scopul de a îmbunătăți securitatea și transparența, având capacitatea de a contribui chiar și la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, așa cum afirmă CESE în avizul său, trebuie abordate o serie de provocări și există o nevoie urgentă de a oferi claritate și siguranță și de a proteja viața privată.

Prin urmare, CESE solicită o abordare comună la nivelul UE și solicită Comisiei să lanseze o inițiativă cuprinzătoare, în centrul căreia să se afle ODD. Inițiativa ar trebui să fie completată cu un plan de acțiune pentru Europa, care să îi permită să devină punctul de referință pentru tehnologia blockchain în întreaga lume.

Pentru a se ajunge acolo, trebuie abordată cu prioritate chestiunea insecurității juridice. Cadrul legislativ actual este neclar și fragmentat la nivelul statelor membre. Esențiale sunt și protecția datelor cu caracter personal, asigurarea interoperabilității între diferitele platforme bazate pe tehnologia blockchain și reducerea costurilor tranzacțiilor care, în multe cazuri, sunt prohibitive. (dgf)

Cooperarea și parteneriatul dintre UE, guvernele naționale și societatea civilă vor fi esențiale pentru a promova reînnoirea generațiilor în rândul agricultorilor.

„Problema reînnoirii generațiilor este departe de a putea fi rezolvată prin scăderea vârstei medii a fermierilor din UE. În esență, este o chestiune de regândire a întregii strategii, astfel încât să fie atrase către meseria de fermier persoane mai tinere și, pe această cale, să se revitalizeze lumea rurală, a subliniat dna Piroska Kállay, raportoarea pentru avizul CESE pe această temă, adoptat în sesiunea plenară din octombrie.

Dl John Bryan, în calitatea sa de coraportor, a declarat: „Este necesară mai multă coerență între măsurile PAC, pe de-o parte, și cadrele juridice și politicile fiscale naționale, pe de altă parte, pentru a facilita transferul exploatațiilor”.

Cele mai mari îngrijorări ale fermierilor tineri din UE privesc veniturile pe care le pot obține, birocrația și concurența neloială, finanțarea, accesul la terenuri, accesul la metode de transfer al cunoștințelor practice, absența serviciilor de bază, cum ar fi furnizarea accesului la internetul în bandă largă, și izolarea socială. Succesul punerii în aplicare a reînnoirii generațiilor reprezintă nu doar una dintre cele mai importante preocupări ale epocii noastre, ci și o oportunitate.

Prin urmare, este esențial ca toate aceste chestiuni să fie abordate în bugetul PAC 2021-2027, pentru a răspunde cerințelor de finanțare pe care le implică un sprijin real. În acest scop, CESE propune să se aloce minimum 2% din bugetul PAC (pilonul I și pilonul II) pentru sprijinirea tinerilor fermieri. (mr)

CESE subliniază insistent că, în 2020, coordonarea politicilor economice în statele membre trebuie să ducă la îndepărtarea riscului de recesiune și la înscrierea economiei UE pe o traiectorie de creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Aceasta ar trebui să însemne eforturi sporite de reformă, investiții, respectarea procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), precum și o implicare mai structurată a societății civile în procesul semestrului european.

În trei documente adoptate recent, CESE a salutat evoluțiile semestrului european din 2019, cum ar fi noul accent pus pe investiții și acordarea unui rol mai important obiectivelor sociale și de mediu. Cu toate acestea, el a solicitat și o serie de ajustări suplimentare, care ar putea îmbunătăți semestrul, reduce riscurile actuale și spori reziliența și potențialul de creștere al economiilor din UE și din zona euro.

CESE consideră, de exemplu, că este esențial ca politica fiscală să însoțească politica monetară acomodativă a Băncii Centrale Europene, printr-o orientare bugetară agregată pozitivă a zonei euro, respectând în același timp principiile disciplinei bugetare.

Acest lucru ar trebui să fie însoțit de alte măsuri importante în cadrul următorului ciclu al semestrului european, care:

• să încurajeze reforme structurale eficiente, prin strategii de investiție precis orientate;
• să se axeze în egală măsură pe obiectivele sociale, macroeconomice, bugetare și de mediu;
• să stimuleze în continuare investițiile publice și private;
• să rezolve problema nivelului scăzut de respectare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice de către statele membre.

În cele din urmă, CESE solicită o mai mare implicare a societății civile la nivel european și național și în toate etapele semestrului european. Acest lucru ar putea duce la o susținere și o asumare mai fermă a reformelor la nivel național și, în consecință, la un exercițiu mai eficient și mai durabil. În acest sens, Comitetul recomandă să se organizeze, sub egida sa, în fiecare stat membru și la nivelul UE, o consultare anuală privind societatea civilă.

Comitetul și-a prezentat contribuția politică la următorul ciclu al semestrului european în două avize de monitorizare, pe tema „Analiza anuală a creșterii” și, respectiv, „Politica economică a zonei euro”, și într-unraport de informare privind o serie de vizite la nivel de țară, care și-au propus să măsoare implicarea societății civile în procesul semestrului european. (jk)

Într-un aviz din proprie inițiativă adoptat în octombrie, Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) din cadrul CESE a solicitat o tranziție sectorială favorabilă incluziunii către un sector feroviar digitalizat și a sugerat o inițiativă coordonată de Comisie pentru a strânge investiția necesară de 100 de miliarde de euro.

„Pentru a grăbi procesul de digitalizare, este importantă și implementarea mai rapidă a sistemului european de management al traficului feroviar”, a precizat raportorul Alberto Mazzola. «Calea ferată ar putea deveni elementul de bază în procesul de dezvoltare a componentei „mobilitate” a identității digitale europene, prin intermediul unui mediu de reglementare care stimulează concurența și inovarea.»

Dezvoltarea unui cadru tehnic și de reglementare ar trebui să fie de asemenea o prioritate. „Partenerii sociali din Europa trebuie să stabilească un dialog care să anticipeze și să atenueze efectul produs de automatizare și digitalizare, asigurând astfel o tranziție fără probleme”, a subliniat coraportorul Guy Greivelding.

Pe parcursul perioadei de tranziție către un sistem feroviar digitalizat, trebuie să se ia în considerare și problema securității și să se adopte măsuri temeinice de securitate cibernetică. Prin urmare, CESE recomandă o colaborare mai strânsă între Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA) și Agenția Europeană pentru Căile Ferate (ERA). (sma)

Redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Durabilitatea este de primă importanță pentru întreprinderi și angajatori, care au un rol esențial ca factori ai dezvoltării. Este nevoie de o economie sănătoasă și solidă pentru a înlesni dezvoltarea durabilă. Trebuie să identificăm soluții avantajoase din punct de vedere economic, social și ecologic. Deși diversele părți interesate au o percepție comună în ceea ce privește durabilitatea, deseori au păreri diferite cu privire la calea de urmat spre durabilitate.

Acestea sunt câteva dintre concluziile dezbaterii pe tema „Cum pot întreprinderile să promoveze durabilitatea”, care a avut loc la 21 noiembrie 2019, la Barcelona, în Spania.

„Întreprinderile nu sunt o problemă pentru durabilitate, ci soluția ei”, a afirmat Jacek Krawczyk, președintele Grupului „Angajatori”, în discursul său de deschidere. El a precizat că întreprinderile oferă și aplică soluții atât în domeniul climei, cât și al mediului.

În cursul dezbaterilor, reprezentanții celor trei grupuri ale CESE și-au exprimat punctele de vedere asupra durabilității. Dezbaterea a arătat că, în pofida divergențelor de opinie privind durabilitatea în rândul angajatorilor, al lucrătorilor și al organizațiilor de protecție a mediului, există o bază comună importantă. „Concurența este esențială pentru dezvoltarea durabilă. Concurența are nevoie de un mediu de reglementare eficient, dar, cu siguranță, nu de mai multă reglementare”, a conchis Tellervo Kylä-Harakka-Ruonala în încheierea dezbaterii.

Întâlnirea a avut loc în cursul Săptămânii mediteraneene a liderilor economici (MedaWeek), o conferință anuală de promovare a integrării economice în spațiul mediteraneean. Membrii Grupului „Angajatori” s-au adresat Noului forum pentru dezvoltarea întreprinderilor din Africa (New Africa Business Development Forum), Reuniunii la nivel înalt privind durabilitatea ECOMeda (ECOmeda Sustainability Summit) și Forumului antreprenoarelor din spațiul mediteraneean (Mediterranean Women Entrepreneurs Forum). În cadrul dineului de gală, Jacek Krawczyk a primit un premiu pentru contribuția sa la dezvoltarea sectorului privat euro-mediteraneean. (lj)

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Digitalizarea, schimbările climatice, demografia și globalizarea sunt cele patru aspecte care domină prioritățile politice în noul mandat al Parlamentului European și al Comisiei. Pentru a le aborda, este nevoie de un model industrial nou și durabil, care să asigure o tranziție echitabilă către o economie circulară și ecologică. Experiențele anterioare (cum ar fi gilets jaunes) ne învață că aceste măsuri urgent necesare nu vor beneficia de sprijin popular dacă desconsideră lucrătorii și dacă lor le este transferată întreaga povară.

Este necesară o strategie globală care să capaciteze cetățenii și lucrătorii, să asigure durabilitatea și să protejeze drepturile fundamentale. Calea către un viitor incluziv impune Uniunii Europene să elaboreze instrumente obligatorii din punct de vedere juridic care să asigure un nivel al venitului minim, prevăzând un prag pentru venitul minim de subzistență și cadre comune pentru asigurările de șomaj.

În acest scop, investițiile sociale (în sănătate, educație, incluziune socială și tranziția ecologică) ar trebui excluse din Pactul de stabilitate și de creștere prin intermediul unei reguli de aur, asigurând astfel dezvoltarea corespunzătoare și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și sustenabilitatea finanțelor publice. Eforturile în vederea durabilității trebuie deci să includă întotdeauna dimensiunile socială, economică și de mediu, iar poverile și responsabilitatea trebuie distribuite în consecință, în special în ceea ce privește impozitarea. Dialogul social, implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor și respectarea negocierilor colective și a drepturilor lucrătorilor sunt instrumente fundamentale pentru realizarea unei tranziții echitabile, care să nu lase pe nimeni în urmă. (prp)

Text redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

Întrucât președinta aleasă a Comisiei Europene a stabilit egalitatea de șanse între femei și bărbați ca prioritate a programului său, iar Directiva UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor intră în faza de transpunere, este esențial să se revizuiască interacțiunile dintre egalitatea de șanse între femei și bărbați, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, competențele parentale, familiile contemporane, îngrijitori, asistența acordată membrilor cu handicap ai familiei, îmbătrânire și demografie.

În acest scop, Grupul Diversitate Europa din cadrul CESE a organizat, la 12 noiembrie, o conferință la nivel înalt pe tema „Noi modele de urmat pentru societățile din Europa”, moderată de Ralph Sina, directorul studioului WDR/NDR din Bruxelles.

Printre vorbitori s-au numărat Virginija Langbakk, directoarea Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Annemie Drieskens, președinta COFACE Europa, Dominique Boren, fost președinte al Rețelei asociațiilor europene de familii LGBTIQ*. 

O soluție propusă de Arno Metzler, președintele Grupului Diversitate Europa, a fost înființarea unui Parlament European al Familiei, în cadrul căruia toate părțile interesate să poată colabora în rețea și să facă schimb de bune practici.

Prezentările vorbitorilor sunt disponibile aici!

O expoziție de fotografie, care prezintă unul dintre siturile importante de patrimoniu industrial ale Croației, și un film care îndeamnă la reflecție, în care „diferența” devine noua normalitate, vor încheia programul cultural al CESE de anul acesta.

CESE este în prezent gazda unei expoziții de fotografie legate de activitatea sa în domeniul mutațiilor industriale. Expoziția intitulată Patrimoniul industrial al orașului Sisak – trecut și prezent, pregătită de muzeul orașului Sisak și de galeria foto „Siscia obscura”, prezintă o serie de fotografii din acest oraș croat, văzut prin prisma unora dintre cei mai cunoscuți fotografi din Croația. Expoziția, organizată de către Grupul „Angajatori” ai CESE, va fi deschisă oficial la 27 noiembrie de către președintele grupului și va rămâne în Atrium 6 până la sfârșitul acestui an.

Pentru a marca ediția 2019 a Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, CESE va găzdui la 19 decembrie proiecția filmului Downside Up!, un scurt metraj fără cuvinte, câștigător al mai multor premii internaționale, despre experiența de a fi „diferit”. Directorul artistic al Teatrului Stap, o companie de teatru belgiană care colaborează cu actori cu dizabilități, și actorul principal al filmului vor fi prezenți la vizionare și vor face schimb de opinii cu publicul, într-o dezbatere despre Pilonul european al drepturilor sociale, din cadrul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Proiecția filmului va fi organizată de Departamentul Comunicare al CESE și de Comitetul pentru egalitatea de șanse (COPEC). (ck)