CESE info

Sesiunea plenară a CESE din septembrie s-a bucurat de prezența dnei Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, care a trecut în revistă tematica acoperită pe durata mandatului său și și-a exprimat punctul de vedere cu privire la provocările cu care se confruntă administrația publică europeană și modul în care acestea ar trebui abordate. Președintele CESE, dl Luca Jahier, a subliniat cât de necesar este ca instituțiile UE să fie orientate spre oameni.

Dna O'Reilly a subliniat că, de câte ori instituțiile UE s-au confruntat cu o problemă sensibilă, cooperarea lor a fost vitală pentru a produce schimbări. „Atunci când există o problemă dificilă și delicată, cooperarea și cooptarea tuturor actorilor implicați, de la instituții la statele membre, contribuie la rezolvarea acesteia”, a afirmat ea. „Abia în momentul în care o chestiune devine presantă putem observa schimbări, ea devenind prioritară în programul de acțiune al instituțiilor.”

Dl Jahier a subliniat faptul că Comitetul este o instituție a UE orientată către cetățenii europeni și a lăudat rolul și munca Ombudsmanului European în acest sens.

„Să nu uităm că CESE este format din 350 de membri care sunt în permanență în contact cu oamenii de pe teren”, a observat el. „Avem nevoie de o guvernanță axată pe oameni și considerăm că Ombudsmanul European are un rol esențial în a ajuta instituțiile UE să se adapteze la această schimbare. Ați adoptat o serie de măsuri în această direcție, iar Comitetul urmează cu strictețe recomandările dumneavoastră și va continua să facă acest lucru în viitor.” (mp)

„UE sunteți voi și e pentru voi!”. Rolul societății civile în comunicarea cu privire la Uniunea Europeană

Seminarul atașaților de presă ai societății civile, care a avut loc la Málaga în perioada 10-11 octombrie 2019, a reunit aproape 130 de participanți. Organizat de CESE în parteneriat cu Universitatea din Málaga, seminarul a prilejuit schimburi vii de opinii cu privire la necesitatea unei comunicări fiabile, relevante, constructive și creative privind Uniunea Europeană.

Discuțiile au reunit cercetători, oameni de știință, dar și responsabili pentru mass-media și comunicare din cadrul organizațiilor societății civile, studenți ai Universității din Málaga, jurnaliști, reprezentanți ai mai multor consilii economice și sociale naționale și membri ai celor trei grupuri ale CESE.

Obiectivul acestei întâlniri, astfel cum a fost definit de Isabel Caño Aguilar, vicepreședinta CESE responsabilă cu comunicarea, a constat în a reuni oameni care să asculte, să dialogheze și să facă schimb de impresii despre UE, ca proiect comun. Acest proiect european a plecat de la ideea reunificării unui continent divizat, de a asigura stabilitatea politică și coexistența pașnică și de a crea o uniune prosperă în plan economic.

În cursul discuțiilor din cadrul celor trei mese rotunde, participanții și oaspeții au subliniat funcția de veghe a mass-mediei și rolul crucial al comunicării în educația, formarea și informarea cetățenilor.

Prima masă rotundă, pe tema „Europa înseamnă speranță”, a fost moderată de jurnalistul Maroun Labaki și s-a bucurat de participarea dnei Maria Freitas, consilier politic principal în cadrul Fundației Europene pentru Studii Progresiste, cu sediul la Bruxelles, a dlui Nicolas Gros-Verheyde, corespondent la Bruxelles al ziarului francez „Sud-Ouest” și redactor-șef al blogului B2-Bruxelles”, a dnei Cristina Marconi, jurnalistă independentă și scriitoare, și a dlui Kiran Klaus Patel, titularul catedrei de istorie europeană la Universitatea Ludwig-Maximilian din München.

Jurnalistul de la Euractiv, Jorge Valero, a dirijat a doua masă rotundă, intitulată „Împreună pentru Europa”, la care au participat Álvaro Gallego Peris, membru al cabinetului Înaltului comisar al Spaniei pentru Programul 2030, Marie-Isabelle Heiss, avocată și candidată în alegerile pentru Parlamentul European din partea mișcării pro-europene Volt Europa, Silviu Mihai, jurnalist independent, cercetător și producător, și Helena Seibicke, cercetător principal în cadrul Centrului de studii europene ARENA al Universității din Oslo.

La cea de a treia masă rotundă, pe tema „Democrația ne unește”, moderată de José Manuel Sanz Mingote, jurnalist al agenției de știri EFE, au fost prezenți Pauline Adès-Mével (Reporteri fără frontiere), Maciej Zakrocki, jurnalist polonez de radio și televiziune, Tina Bettels-Schwabbauer (Observatorul european pentru jurnalism), Mar Cabra (Consorțiul internațional al jurnaliștilor de investigație) și Elina Makri (Oikomedia.com).

În opinia dlui Jacek Krawczyk, președintele Grupului „Angajatori”, „Europa se interesează de oameni, este în slujba lor și se află lângă ei! Europa trebuie redată celor cărora le aparține, cetățenilor săi”.

Dl Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători”, a solicitat să se ia măsuri pentru ca pilonul european al drepturilor sociale să devină accesibil cetățenilor. În opinia sa, odată proclamat, acest pilon social trebuie pus în aplicare în colaborare, deoarece Europa constituie un demers comun.

În opinia dnei Jane Morrice, care a luat cuvântul în numele Grupului „Diversitate Europa”, democrația are rolul de a-i aduce pe oameni laolaltă, dar – în lipsa unor acțiuni adecvate de formare, de comunicare și de informare –, ea este, de asemenea, în măsură să-i separe și să-i îndepărteze unii de alții. Pentru ca democrația să se dovedească o reușită, ea trebuie să se ocupe de cetățeni, cu empatie și voie bună.

Intervențiile moderatorilor și participanților odată încheiate, manifestarea părea a-și fi îndeplinit în bună măsură obiectivele. Concluziile au pus accentul pe nevoia absolută de mai multă transparență în exercitarea democrației, pe vigilența în utilizarea mijloacelor de comunicare și pe rolul esențial al jurnaliștilor și al mass-mediei în desfășurarea investigațiilor și în apărarea libertății presei și a valorilor democrației.(ehp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) își exprimă regretul cu privire la faptul că nu toate statele membre au aprobat Pactul mondial privind migrația, care, în opinia sa, oferă UE o ocazie excelentă de a se apropia de idealul unei voci unice în problema migrației la nivel mondial.

În avizul său din proprie inițiativă „Punerea în aplicare a pactului mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine, pe baza valorilor europene”, CESE subliniază că pactul nu are caracter constrângător, prin urmare nu impune nicio nouă obligație statelor membre ale UE.

În schimb, conținutul său se bazează pe valorile de bază ale UE, și anume respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor omului și ale minorităților, așa cum prevede articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene (TUE).

„Pactul nu este revoluționar sau radical în sine, dar oferă un cadru multilateral de cooperare între țările de origine, de tranzit și de recepție", a afirmat raportorul avizului, José Antonio Moreno Díaz.

CESE, o voce puternică în ansamblul instituțiilor UE pentru promovarea migrației în condiții de siguranță și ordine, își propune să consolideze și dezbaterea instituțională în cadrul UE pe această temă.

Pactul poate fi un bun punct de plecare pentru o dezbatere bazată pe fapte privind migrația, care să examineze modalitățile prin care pot fi reconciliate poziții diferite ale statelor membre ale UE, a afirmat dl Moreno Díaz. (ll)

Președintele CESE, dl Luca Jahier, și vicepreședinta Parlamentului European, dna Klára Dobrev, au avut un schimb de opinii cu privire la viitorul Europei în cadrul unei dezbateri fructuoase la sesiunea plenară a CESE din septembrie.

Dl Jahier a subliniat că sunt importante apropierea de cetățenii europeni, consolidarea democrației și sporirea participării civice în procesul de elaborare a politicilor UE, demonstrând în același timp că Europa se angajează să obțină rezultate.

„Poziția CESE cu privire la proiectul european a fost întotdeauna clară: Europa trebuie să-și facă simțită prezența mai mult și mai bine și vom sprijini orice măsuri ce vizează realizarea acestui obiectiv, dar trebuie să le demonstrăm cetățenilor europeni că Europa obține rezultate!”, a afirmat el. „Cetățenii trebuie să fie o prioritate pe agenda instituțiilor, iar fără societatea civilă, democrația rămâne fragilă.”

Dna Dobrev a prezentat punctele principale ale programului Parlamentului pentru mandatul 2019-2024 și a remarcat cu satisfacție că CESE și Parlamentul European sunt pe aceeași lungime de undă. „Trebuie să ne dăm seama că mandatul nostru politic pe termen scurt va depinde de angajamentul nostru politic pe termen lung. Trebuie să ascultăm opinia cetățenilor europeni, este o sarcină ce revine tuturor instituțiilor. Trebuie să le auzim preocupările: ei cer mai multă securitate și condiții de viață mai bune”, a afirmat ea. „Prioritățile noastre vor consolida uniunea economică și monetară, abordând problema șomajului și impactul social al schimbărilor climatice”, a conchis ea. (mp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină propunerea Comisiei de a spori caracterul democratic al procesului decizional al UE în domeniile energiei și climei, și anume de a se trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată, în ceea ce privește aspectele referitoare la impozitarea energiei.

În avizul său adoptat în sesiunea plenară din septembrie și elaborat de dna Baiba Miltoviča și de dl Dumitru Fornea, CESE a subliniat faptul că, în domeniul impozitării energiei în special, este nevoie de un sistem de vot expeditiv și mai democratic la nivelul UE, prin care Parlamentul European să ia decizii pe picior de egalitate cu Consiliul Uniunii Europene.

Această schimbare este esențială pentru modificarea Directivei-cadru privind impozitarea energiei din 2003 și, prin urmare, pentru finalizarea tranziției energetice și îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima pentru 2030.

„Consumatorii nu au beneficiat deloc de liberalizarea pieței energiei și nu au de câștigat în suficientă măsură de pe urma eforturilor depuse de UE în domeniul energiei”, a subliniat dna Miltoviča. „Pe lângă aceasta, taxele de utilizare a energiei în UE sunt deja foarte ridicate. Aproximativ 40 % din prețul final al energiei electrice plătit de consumatorii europeni este reprezentat de impozite și taxe”, a adăugat ea.

Trecerea de la unanimitate la majoritatea calificată este dificilă în acest caz, deoarece implică un transfer de suveranitate în domeniul sensibil al impozitării. Din acest motiv, așa cum a observat dl Fornea, „transferul de suveranitate trebuie să meargă mână în mână cu procesul de creare a unei adevărate uniuni energetice”. Prioritatea noastră este echitatea socială. Trebuie să fim conștienți de faptul că orice impozitare a combustibililor mai poluanți ar putea afecta direct categoriile cele mai vulnerabile din societate și ar fi percepută ca o povară suplimentară”, a conchis el. (mp)

Cooperarea și parteneriatul dintre guverne și societatea civilă vor fi esențiale pentru realizarea reformelor ambițioase necesare pentru aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM). Aceasta a fost concluzia înalților funcționari ai UE și a experților care au participat la o dezbatere la nivel înalt în cadrul sesiunii plenare a Comitetului Economic și Social European.

La dezbaterea prezidată de președintele CESE, dl Luca Jahier, au participat vicepreședintele Comisiei Europene, dl Valdis Dombrovskis, dna Louka Katseli, fosta ministră a economiei din Grecia, , reprezentant al Fondului Monetar Internațional și dl Tuomas Saarenheimo, din partea Ministerului Finanțelor din Finlanda.

Vorbitorii au fost de acord că, pentru consolidarea rolului social al semestrului european, este la fel de important să se ia considerare aspectele economice, sociale și de mediu.

Dl Dombrovskis a declarat că aprofundarea uniunii economice și monetare va fi o prioritate pe ordinea de zi a viitoarei Comisii. Lăudând rolul societății civile și contribuția sa importantă la transformarea provocărilor actuale în oportunități, dl Dombrovskis și-a exprimat aprecierea pentru activitatea CESE în domeniul drepturilor sociale ale lucrătorilor, dar și pentru implicarea sa în discuțiile în curs privind viitorul UEM.

În încheierea dezbaterii, președintele CESE a afirmat: „Sprijinim o UEM consolidată, pentru că știm că în economia actuală globalizată, foarte competitivă și aflată în schimbare rapidă, niciun stat din UE nu poate reuși de unul singur”. (ks/ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat inițiativa Comisiei de a examina posibilitatea de extindere a votului cu majoritate calificată - ceea ce presupune adoptarea propunerilor de către Consiliu în codecizie cu Parlamentul European - la mai multe domenii ale politicii sociale.

Într-un aviz adoptat la sesiunea plenară din septembrie, CESE susține că în acest domeniu este deosebit de important ca Parlamentul și Consiliul să fie implicate în procesul legislativ al UE de pe poziții egale, deoarece chestiunile sociale implică cetățeni obișnuiți și produc efecte asupra coeziunii sociale, care este esențială pentru supraviețuirea UE.

În anumite domenii ale politicii sociale, deciziile necesită încă votul în unanimitate în cadrul Consiliului.

„În domeniul politicii sociale, Parlamentul European ar trebui să devină un partener real și egal în procesul decizional al UE. Acestea sunt condiții importante pentru mai multă justiție socială și o democrație mai amplă. Dacă Tratatul ne asigură mijloacele în acest sens, ce mai așteptăm pentru a trece la fapte?” a declarat raportorul avizului, dl äumler.

CESE a insistat asupra ideii că UE va respecta în continuare principiul subsidiarității, chiar dacă face uz de instrumentul de vot cu majoritate calificată.

Comitetul s-a declarat în favoarea trecerii în totalitate la votul cu majoritate calificată în domeniul nediscriminării, pentru recomandările privind securitatea socială și protecția socială a lucrătorilor, precum și pentru deciziile de reglementare a condițiilor de angajare pentru resortisanții statelor terțe aflați în situație de ședere legală în UE. (ll)

La 26 septembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a aprobat un aviz din proprie inițiativă pentru a marca cea de a 10-a aniversare a Parteneriatului estic.

În acest aviz, CESE recunoaște realizările importante ale acestei inițiative, dar solicită și alte reforme în domeniul democratizării și al libertăților fundamentale. Avizul subliniază nevoia de a consolida rolul societății civile și de a oferi o perspectivă credibilă de aderare la UE pentru țările din Parteneriatul estic, pentru a inaugura o nouă eră de cooperare.

Indrė Vareikytė, raportoarea avizului, a declarat: „Nu mai putem accepta o abordare universală, țările aflate în prima linie și mai ambițioase ar trebui să conducă acest proces. Zece ani ar trebui să fie îndeajuns pentru a transmite valorile UE, iar acum Parteneriatul estic trebuie să devină o reală politică de parteneriat, nu doar o politică unidirecțională.”

Reforma democratică rămâne problema principală pentru majoritatea țărilor Parteneriatului. După cum se menționează în aviz, „CESE consideră că UE este, în primul rând, o uniune de valori; prin urmare, și relațiile cu vecinii săi ar trebui să se bazeze pe aceleași principii și să fie însoțite de anumite condiții”. Țările din cadrul Parteneriatului estic ar trebui să se asigure că drepturile omului, libertatea civilă, libertatea mass-mediei și statul de drept sunt respectate, intensificând, în același timp, lupta împotriva corupției. (dgf)

„Dacă dorim să punem în practică obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU până în 2030, trebuie să acționăm acum”, avertizează Comitetul Economic și Social European (CESE) în avizul său privind documentul de reflecție al Comisiei „Către o Europă durabilă până în 2030”.

Faptul că provocările zilelor noastre trebuie abordate urgent nu se reflectă în măsuri politice, se arată în avizul CESE. „Datele științifice sunt clare cu privire la consecințele lipsei de măsuri”, a subliniat autorul, dl Cillian Lohan. „Lansarea unui pact ecologic și social european va fi un element important al transformării economiilor europene într-o direcție mai durabilă”.

Acest aspect a fost discutat mai în detaliu în cadrul unei conferințe pe această temă, organizată de CESE în colaborare cu Președinția finlandeză a UE și Comitetul Regiunilor.

„Evoluțiile recente la nivelul UE sunt promițătoare. Intenția viitoarei președinte a Comisiei, dna Ursula von der Leyen, este de a accelera tranziția către un model durabil prin intermediul unui Pact ecologic european, aflat în responsabilitatea unuia dintre vicepreședinți”, a afirmat președintele CESE, dl Luca Jahier. Reprezentantul Președinției finlandeze, dl Sami Pirkkala, a subliniat cât de importantă este actuala oportunitate de a se ajunge la progrese marcante în ceea ce privește durabilitatea în UE, iar dl Daniel Calleja Crespo, director general al DG Mediu, a reiterat angajamentul viitoarei președinte a Comisiei de a elabora o legislație europeană în domeniul climei și un nou plan de acțiune pentru economia circulară.

Dl Peter Schmidt, coraportor al avizului, a avertizat: „Trebuie să punem punct dependenței noastre de creșterea PIB-ului și să utilizăm alți indicatori ai prosperității. Trebuie să arătăm lumii că o economie durabilă reală promovează dezvoltarea economică și asigură bunăstarea ecologică și coeziunea socială, fără să lase pe nimeni în urmă”. (sma)

Întrucât populația europeană în vârstă de muncă este în continuă scădere, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să creeze strategii cuprinzătoare pentru elaborarea de politici naționale care să abordeze în mod eficient chestiunea îmbătrânirii active, afirmă Comitetul Economic și Social European (CESE) într-un aviz recent adoptat.

În opinia CESE, măsurile luate până acum atât la nivelul UE, cât și la nivel național par fragmentare și ineficace în problema discriminării lucrătorilor mai în vârstă pe piețele europene ale forței de muncă. Adesea, acest lucru le induce multor persoane în vârstă sentimentul că nu are rost nici măcar să caute un loc de muncă sau îi face să părăsească prematur piața forței de muncă.

În plus, impactul măsurilor puse în aplicare nu a fost evaluat în mod corespunzător, împiedicând statele membre să-și formeze o imagine clară asupra măsurilor de succes și a celor mai bune practici care ar trebui diseminate pe scară mai largă.

„Pe o piață a muncii în plină mutație, schimbările demografice și provocările în materie de ocupare a forței de muncă pot fi abordate doar dintr-o perspectivă globală. Trebuie să consolidăm dialogul social și să implicăm toate părțile interesate în elaborarea strategiilor privind îmbătrânirea activă”, a declarat raportorul avizului, dl Irinel Eduard Floria.

În aviz, CESE propune câteva recomandări specifice pentru soluționarea problemelor legate de fenomenul îmbătrânirii, printre care perfecționarea competențelor prin învățarea pe tot parcursul vieții, combaterea stereotipurilor și a discriminării pe criterii de vârstă pe piața forței de muncă și promovarea solidarității între generații. (ll)

Un raport al CESE evidențiază cinci domenii în care sunt necesare modificări ale programului Comisiei Europene de îmbunătățire a legislației UE („O mai bună legiferare”), dacă se dorește continuarea acestuia. Totuși, CESE consideră că rezultatele de ansamblu ale programului din perioada 2014-2019 sunt pozitive.

La sesiunea sa plenară din septembrie, Comitetul Economic și Social European a adoptat un raport privind programul „O mai bună legiferare” al Comisiei Europene, în care subliniază că, în general, programul a contribuit la îmbunătățirea legislației UE. Comitetul consideră că programul ar trebui să continue, dar avertizează asupra riscului de a fi folosit ca înlocuitor al deciziilor politice, subliniind importanța respectării drepturilor consumatorilor și ale cetățenilor.

„[O] mai bună reglementare nu este un substitut al deciziilor politice și nu trebuie, în niciun caz, să ducă la dereglementare sau să aibă ca efect reducerea nivelului de protecție socială, de protecție a mediului, a consumatorilor și a drepturilor fundamentale”, avertizează raportorul, dl Denis Meynent.

CESE evidențiază cinci puncte slabe importante ale programului:

- evaluările impactului, care ar trebui să se bazeze pe mai puține criterii cu caracter economic, să fie mai puțin axate pe costuri, să fie efectuate în condiții de independență și să includă o „verificare a durabilității”;

- consultările publice, care oferă o imagine simplistă a situației din Europa, din motive legate de factori culturali și economici;

- birocrația, încă excesivă;

- principiul inovării, deoarece nu este suficient de clar pentru a înlocui în mod eficace principiul precauției, care ar trebui să rămână prima opțiune;

- platforma REFIT, pe care o critică pentru lipsa sa de expertiză, costurile disproporționate, lentoare, asimetria în privința sesizărilor, suprapunerea cu activitatea grupurilor de lucru ale Consiliului și pentru rolul mai puțin important conferit CESE, în comparație cu alte părți interesate.

redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

„O economie deschisă și o societate deschisă sunt principalii vectori ai prosperității, ai stării de bine și ai unui mod de viață european”, se afirmă în Declarația de la Helsinki pe tema „O Europă deschisă”. Declarația a fost semnată de Grupul „Angajatori” al CESE, Confederația Finlandeză a Industriilor (EK) și Camera de Comerț din Finlanda, în cadrul conferinței „O Europă deschisă – Ce avantaje ne aduce tuturor?”, desfășurate la 9 octombrie, la Helsinki, Finlanda.

Evenimentul a reunit vorbitori de nivel înalt reprezentând, printre altele, Președinția și Guvernul finlandez, institutele de cercetare și Grupul de angajatori al CESE. Toată lumea a fost de acord că o Europă deschisă este o cerință fundamentală pentru consolidarea UE în viitor, atât din punct de vedere economic, cât și social.

„Sistemul european se bazează pe deschidere și noi credem în el. Alte țări îl contestă, dar noi dorim să-l apărăm”, a declarat Jyri Häkämies, directorul general al Confederației Finlandeze a Industriilor (EK) în discursul de deschidere. „Doar o UE puternică poate face față concurenței globale, incertitudinilor și perturbărilor și poate asigura securitatea și starea de bine a cetățenilor europeni”, a adăugat Jacek Krawczyk, președintele Grupului „Angajatori”.

Declarația de la Helsinki privind o Europă deschisă reflectă această convingere. Aceasta atrage atenția asupra faptului că o economie UE deschisă necesită promovarea comerțului internațional bazat pe norme, consolidarea unei piețe unice pe deplin funcționale și adoptarea inovării, a competențelor și a concurenței ca fundamente ale dezvoltării economice. Pentru o UE puternică, ea trebuie să se combine cu o societate deschisă, bazată pe valori, care să apere statul de drept, să promoveze dialogul cu societatea civilă și să recunoască diversitatea oamenilor.

Puteți găsi textul integral al declarației la adresa:

 https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/files/helsinki_declaration_on_open_europe.pdf (lj)

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Dimensiunea socială a unei Europe durabile și mobilitatea europeană a forței de muncă au fost principalele puncte de pe ordinea de zi a reuniunii Grupului „Lucrători”, care a avut loc la Helsinki, la 9 octombrie. Grupul „Lucrători” pledează pentru o piață unică durabilă, care trebuie să prevină dumpingul social și să garanteze o remunerație egală pentru muncă egală la același loc de muncă.

Dezbaterea s-a concentrat pe modul în care mobilitatea forței de muncă poate fi reglementată în mod echitabil pentru a promova încrederea reciprocă în cadrul UE; a fost dezbătut și rolul Autorității Europene a Muncii în acest context. În acest scop, participanții au explorat diverse aspecte ale mobilității forței de muncă și importanța acesteia pentru diferite categorii de lucrători, cu un accent deosebit pe mobilitatea competențelor și pe învățarea pe tot parcursul vieții. Aceste aspecte sunt extrem de importante pentru viitorul muncii.

Într-adevăr, ritmul rapid al evoluțiilor tehnologice, schimbările climatice, globalizarea și alte evenimente pot duce la reorganizări ale întreprinderilor, la delocalizări sau la concedieri colective. În astfel de cazuri este important să se asigure tranziții echitabile, printre altele prin sprijinirea lucrătorilor în vederea îmbunătățirii competențelor.

Întrucât acestea sunt teme prioritare pentru actuala președinție finlandeză a UE, printre vorbitorii invitați s-au numărat reprezentanți ai guvernului finlandez, ai sindicatelor finlandeze și europene și reprezentanți ai mediului academic.

Programul de lucru al Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024 s-a aflat, de asemenea, pe ordinea de zi. Rezultatele acestei dezbateri vor fi integrate în propunerile privind contribuția CESE la programul Comisiei. În ceea ce privește Grupul „Lucrători”, lunile următoare vor fi decisive pentru dialogul cu Parlamentul European nou ales și cu Comisia, în vederea consolidării angajamentului acestora față de lucrători și față de echitatea socială într-o Uniune Europeană care aspiră la mai mult. (mg)

Text redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

La 12 noiembrie, Grupul „Diversitate Europa” va găzdui o ședință extraordinară în Bruxelles, la sediul CESE. Obiectivul conferinței noastre va consta în lansarea unei dezbateri pe tema „Noi exemple pozitive pentru societățile din Europa”, pentru a examina cum pot fi schimbate mentalitățile și cum pot fi depășite prejudecățile,

dar mai ales pentru a iniția un dialog în acest sens!

În cursul ultimelor decenii, evoluțiile sociale au dus la transformarea societăților. Cea mai importantă dintre aceste evoluții constă în înregistrarea sistematică de progrese în ceea ce privește asigurarea egalității la locul de muncă între femei și bărbați.

În paralel, s-a conturat un nou peisaj sociologic: se înregistrează mai puține căsătorii, acestea au loc mai târziu în viață, proporția de cupluri care divorțează sau se separă este mai mare și crește numărul familiilor monoparentale, recompuse sau în care părinții sunt de același sex. Întrucât Directiva UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor intră în faza de transpunere în statele membre, este esențial ca societatea civilă să colaboreze cu factorii de decizie de la nivel național și european, în vederea revizuirii politicilor și a legislației referitoare la echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

Evenimentul menționat mai sus va avea loc între orele 9:00 și 18:00. Sesiunea inaugurală va fi urmată de două discursuri programatice intitulate „De ce egalitatea de șanse între femei și bărbați în cadrul forței de muncă este încă greu de realizat” și, respectiv, „Roluri egale pentru părinți și în cadrul vieții de familie în secolul XXI: tendințe, evoluții pozitive și provocări”.

Discuțiile noastre vor aborda și alte subiecte:

• Atitudinile societale față de rolul de părinte și viața de familie
• Provocări în materie de dialog civil și social
• Punerea în aplicare a unor soluții formulate la nivel local
• Egalitatea de șanse pentru toți: calea de urmat la nivel național și european

Pentru mai multe informații, rămâneți conectați și consultați programul nostru aici! (ih)

Pentru a comemora 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, CESE va găzdui expoziția de fotografie „Imagini dintr-o altă Europă 1985-1989” (Images of Another Europe 1985-1989), care prezintă lucrări ale cunoscutului fotograf grec Constantin Pittas.

Către sfârșitul anilor '80, dl Pittas a parcurs întregul continent divizat, de la nord la sud și de la Lisabona la Cracovia, ajungând atât în Europa de Est, cât și în Europa de Vest. El și-a îndreptat atenția către chipurile oamenilor înspăimântați și oprimați din Est și ale oamenilor singuri sau bătrâni din Vest.

Scopul său „inocent” a fost acela de a-i prezenta pe europeni ca pe un organism, o familie dincolo de toate granițele sau zidurile existente.

Deschiderea oficială a expoziției va avea loc pe 30 octombrie, în prezența președintelui CESE, dl Luca Jahier. Lucrările dlui Pittas vor fi expuse în Atrium 6 până la data de 22 noiembrie 2019. (ck)