Text redactat de Grupul „Angajatori” al CESE
Anual, economia europeană înregistrează o pierdere de productivitate de peste 2% din cauza necorelării competențelor, susține un studiu recent comandat de Comitetul Economic și Social European (CESE). Aceasta reprezintă o pierdere de 80 cenți pentru fiecare oră de muncă. Situația se va înrăutăți dacă nu se întreprind reforme.
Potrivit studiului, întreprinderile din aproape întreaga UE se confruntă cu un deficit tot mai mare de lucrători cu competențe adecvate. În unele profesii, cum ar fi specialiștii în domeniul TIC, medicii, profesiile din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), cadrele didactice, cadrele medicale și moașele, impactul este deja semnificativ. De asemenea, există un deficit de forță de muncă în profilurile care cer competențe de nivel mediu, cum ar fi șoferii de camion, bucătarii și sudorii.
Printre consecințe se numără cheltuielile suplimentare pentru formarea angajaților, pierderea de competitivitate și încetinirea proceselor de recrutare a forței de muncă. Peste 70% din întreprinderile care desfășoară activități în sectorul serviciilor profesionale, științifice sau tehnice și 67% din întreprinderile TIC recunosc că necorelarea competențelor are un efect grav asupra politicilor lor de resurse umane.
Întreprinderile care au participat la ancheta de opinie au indicat drept factor-cheie ai necorelării experiența insuficientă în practica învățării pe tot parcursul vieții și în (re)calificare. Persoanele sub 24 de ani și cele de peste 65 de ani sunt cel mai grav afectate de astfel de necorelări. Cel mai puțin afectate sunt persoanele cu vârsta între 40 și 54 de ani.
Pentru a reduce decalajul, sunt esențiale educația și formarea profesională eficientă,, extinderea învățării pe tot parcursul vieții și o intermediere eficace pe piața muncii, dar și îmbunătățirea evaluării competențelor, pentru a contribui la identificarea din timp a competențelor care vor fi necesare în viitor.
Alte cauze ale necorelării competențelor, cum ar fi ritmul lent al reformelor din învățământ, reglementările excesive ale pieței forței de muncă, impozitarea împovărătoare a muncii și mecanismele arbitrare de fixare a salariilor, sunt legate de politici. Schimbarea trebuie pusă în aplicare atât de autoritățile naționale și locale, cât și de părțile interesate: instituții de învățământ, angajatori și lucrători.
Studiul a fost elaborat de Institute for Market Economics la solicitarea Grupului „Angajatori” al CESE și poate fi descărcat la adresa: http://europa.eu/!dM96Ft (jl)
Citește mai mult!