CESE info

Este încă timp pentru ca organizațiile și persoanele angajate în promovarea culturii și patrimoniului european să își depună candidatura pentru Premiul societății civile, ediția 2018, sporindu-și astfel vizibilitatea și obținând totodată resurse pentru finanțarea proiectelor viitoare.

Potențialii candidați se pot înscrie până la 7 septembrie. Premiul este destinat organizațiilor societății civile și persoanelor active în următoarele domenii:

• sensibilizarea cetățenilor față de multitudinea și bogăția identităților europene;
• exploatarea întregului potențial al bogăției culturale europene;
• facilitarea accesului la patrimoniul cultural european; și
• promovarea unor valori europene precum respectarea demnității umane și a drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.

Premiile, cu o valoare totală de 50 000 EUR, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători.

Pot concura pentru obținerea premiului toate organizațiile societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și persoanele active la nivel local, național, regional sau european.

Premiul pentru societatea civilă, ajuns acum la cea de-a zecea ediție, a fost lansat de Comitetul Economic și Social European pentru a recompensa și a încuraja inițiativele concrete și realizările organizațiilor societății civile și/sau ale persoanelor particulare care au avut o contribuție semnificativă la promovarea valorilor comune ce consolidează coeziunea și integrarea europeană. În 2017, premiul s-a axat pe locuri de muncă de calitate și spirit antreprenorial.

Lista completă a cerințelor și formularul de candidatură online sunt disponibile aici. (dm)

Tranziția energetică poate aduce beneficii economiilor regionale ale Europei Tranziția către forme descentralizate, regenerabile şi digitizate de aprovizionare cu energie ar genera nu doar beneficii economice pentru regiunile Uniunii Europene, ci şi beneficii ecologice. Într-un raport elaborat de Lutz RIBBE, CESE arată că există cel puțin patru motive pentru care producția inteligentă de energie poate ajuta economiile regionale, solicitând Comisiei Europene să coreleze în mod sistematic viitoarea politică de coeziune socială și regională cu inițiativa privind uniunea energetică.

Cu toate că dezbaterea publică și politică la nivel european tinde să se axeze pe beneficiile ecologice ale tranziţiei descentralizate sau pe riscurile asociate cu aceasta, Comitetul doreşte să adauge o precizare diferită, arătând că dezvoltarea resurselor regenerabile de energie ar putea aduce beneficii economice pentru regiunile UE. Tranziția energetică oferă oportunități importante economiilor locale, îndeosebi regiunilor slab dezvoltate din punct de vedere structural, și regiunilor rurale ale Europei. Avizul CESE, adoptat în sesiunea plenară din 11 iulie 2018, subliniază că producția de energie fără emisii de dioxid de carbon ar putea aduce beneficii regiunilor prin:

• reducerea necesarului de importuri de combustibili;
• generarea de valoare economică în regiunea respectivă, în special în cazul în care proprietatea rămâne locală;
• crearea de locuri de muncă durabile și de calitate, prin instalarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii de producție de energie din surse regenerabile;
• și, nu în ultimul rând,
• creșterea veniturilor fiscale în regiuni.

Într-o dezbatere privind tranziția energetică, în sesiunea plenară din iulie a CESE, Maroš Šefčovič, vicepreşedintele Comisiei Europene și comisarul pentru uniunea energetică, a subliniat cât de importante au fost atât corelarea inițiativelor energetice ale UE cu politica și dezvoltarea regională, cât și consolidarea cooperării dintre organismele UE și societatea civilă.

„Nivelul local este cel unde planurile și angajamentele politice sunt convertite în proiecte concrete. Uniunea energetică nu poate fi construită aici, la Bruxelles, ci în orașele și satele noastre. Este nevoie de un efort colectiv, prin care să prezentăm soluții creative”, a afirmat dl Šefčovič.

Dl Šefčovič a reamintit angajamentul Comisiei de a adopta măsuri destinate eliminării actualelor obstacole din calea participării depline și active a cetățenilor la procesul de tranziție energetică, în calitate de „prosumatori”, și dezvoltării încrederii investitorilor în energia ecologică.

Președintele CESE Luca Jahier a desprins concluziile dezbaterii, reafirmând viziunea CESE și rolul său în a garanta că vocea fiecăruia va fi auzită: „Aducând laolaltă diversele competențe ale societății civile organizate din toată UE, CESE încearcă să garanteze fiecăruia că, în procesul de modernizare a economiei europene, nimeni nu va fi lăsat în urmă, nici în termeni de calitate a mediului, de locuri de muncă și de oportunități de creare a valorii economice, nici în calitate de consumator”. (mp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat instituțiilor UE și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a proteja femeile și fetele cu handicap, care continuă să se confrunte cu multiple forme de discriminare în societatea europeană, atât din motive de gen, cât și de handicap, ceea ce conduce adesea la excluziunea lor socială.

Deși reprezintă 16% din totalul populației feminine din Europa, acest grup de 40 de milioane de femei este unul dintre cele mai vulnerabile și mai marginalizate din societatea europeană.

În avizul adoptat în luna iulie, CESE afirmă că UE și statele sale membre nu dispun, în prezent, de un cadru juridic solid care să protejeze drepturile omului și să le asigure exercitarea în cazul tuturor femeilor și fetelor cu handicap.

„Femeile cu handicap au nevoie de un sprijin special și totuși, pe acest subiect, nu se pune accentul în mod corespunzător nici în strategia privind femeile, nici în strategia privind persoanele cu handicap. Este ca și cum ele ar fi dispărut sau ar fi mai puțin valoroase decât restul populației”, a declarat dna Gunta Anča, raportorul acestui aviz.

CESE a îndemnat UE și statele sale membre să pună în aplicare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în special articolul 6, care se referă la femeile cu handicap.

Comitetul a subliniat că este necesar ca țările UE să se alăture Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cărora femeile cu handicap riscă să le cadă victimă cu o probabilitate de trei până la cinci ori mai mare decât cele fără handicap.

Avizul va contribui la viitorul raport al Parlamentului European pe același subiect, care urmează să fie publicat în această toamnă. (ll)

Orice soluție pentru impozitarea modelelor de afaceri digitale propusă la nivelul UE trebuie să fie în conformitate cu practica și acordurile comune privind impozitarea societăților comerciale la nivel internațional, afirmă CESE într-un raport recent adoptat. Însă pachetul legislativ al Comisiei Europene își propune impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului și aplicarea de taxe acolo unde au loc vânzările și nu acolo unde este creată valoarea.

În opinia CESE, această abordare ar putea să pună în pericol integritatea pieței unice a UE și să conducă la dublă impunere. Ar putea spori complexitatea regimurilor fiscale internaționale și, prin urmare, gradul de incertitudine pentru investitori. Date fiind aceste preocupări, CESE solicită Comisiei să efectueze o evaluare complementară a impactului pentru măsurile propuse.

Este foarte importantă dezvoltarea unor principii noi privind modul de atribuire a profiturilor societăților unei țări UE și de impozitare a acestora, afirmă CESE în raportul său. Întreprinderile din sectorul digital ar trebui să contribuie la bugetele publice așa cum o fac și întreprinderile tradiționale, contribuind la sarcina fiscală necesară pentru finanțarea serviciilor publice, dar orice soluție ar trebui să fie echitabilă, consensuală și aptă să creeze condiții de concurență echitabile pentru toate economiile din UE.

În ciuda preocupărilor sale, CESE consideră totuși că inițiativele privind impozitarea sectorului digital ale Comisiei reprezintă un pas în direcția corectă și salută ambiția sa de a găsi o soluție globală. Comisia a lansat o dezbatere internațională și în acest moment este extrem de important ca statele membre să ajungă la o poziție comună și să accelereze discuțiile în curs, astfel încât să se obțină soluția globală necesară la nivelul OCDE. (jk)

Măsurile propuse de Comisia Europeană în privința dezvoltării tehnologiei pentru sectorul financiar (FinTech) din Europa trebuie adaptate astfel încât să asigure echilibrul dintre stimularea pieței și siguranța și stabilitatea sistemului financiar și economic. În opinia CESE, planul de acțiune propus reprezintă o bază solidă, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a fructifica întregul potențial al tehnologiilor financiare și a asigura siguranță, protecție și condiții de concurență echitabile pentru toți participanții la piață.

Comitetul consideră că actorii din domeniul tehnologiei financiare trebuie să se supună acelorași reguli care reglementează și sectorul financiar, în special în ceea ce privește reziliența, monitorizarea şi securitatea cibernetică, și că sunt necesare reglementări care să asigure uniformitate în dezvoltarea FinTech în UE. Comisia ar trebui să clarifice responsabilitatea întreprinderilor care oferă servicii cloud în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal pe care le găzduiesc și să identifice posibile norme.

Cu toate acestea, CESE sprijină Planul de acțiune al Comisiei, deoarece ar putea contribui la finalizarea uniunii piețelor de capital, a UEM și a pieței unice pentru conținutul digital. De asemenea, CESE salută propunerea Comisiei de realizare a unui cadru de sprijinire a operațiunilor de finanțare participativă, care oferă noi oportunități și mai multă siguranță și protecție tuturor participanților la piață. Dar – cel puțin într-o primă fază – aspectele legate de riscuri asociate cu piețele și operațiunile de finanțare participativă ar trebui să beneficieze de și mai multă atenție, pentru a fi mai bine identificate sau atenuate, atunci când este posibil, oferind astfel securitate și protecție pentru toate părțile implicate.

În plus, este necesar să fie abordate mai țintit aspecte precum spălarea banilor, finanțarea terorismului și impozitarea legate de finanțarea participativă și să fie introduse dispoziții de monitorizare și evaluare periodică a regimului UE propus. (jk)

CESE salută propunerile Comisiei Europene privind creditele neperformante. Deși Comitetul sugerează să se efectueze o evaluare a impactului propunerii de regulament, crede că propunerile vor contribui la consolidarea UEM și la obținerea de progrese în vederea finalizării uniunii bancare.

La nivelul UE sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce volumul de credite neperformante și pentru a preveni acumularea acestui tip de credite. Este esențial, de asemenea, să se elimine datoriile depreciate din conturile instituțiilor financiare pentru a evita consecințele viitoare ale supraîndatorării și pentru a le permite băncilor să se concentreze pe acordarea de credite întreprinderilor și cetățenilor. În viitor, instituțiile de credit trebuie să asigure acordarea responsabilă a creditelor.

Avizul CESE referitor la propunerile Comisiei are îndoieli cu privire la abordarea unică (one size fits all) și la calendarul pentru provizionarea noilor credite neperformante din cadrul mecanismelor de protecție prudențiale statutare. Aplicarea mecanismelor de protecție ar trebui să ia în considerare diferențele dintre normele naționale de drept civil și durata procedurilor în cadrul instanțelor de drept civil. Calendarul propus poate obliga băncile să vândă rapid noi credite neperformante – ceea ce reprezintă un dezavantaj pentru societățile în cauză.

Prin urmare, se recomandă cu tărie evaluarea impactului potențial al propunerii de regulament asupra băncilor, asupra transmiterii creditelor acordate gospodăriilor, asupra IMM-urilor și asupra creșterii PIB-ului, pentru a constata dacă regulamentul propus este adecvat și eficient.

Propunerile Comisiei încurajează dezvoltarea piețelor secundare ale creditelor neperformante. CESE este de părere că autoritățile de reglementare nu trebuie să încurajeze vânzarea de credite neperformante din cauza riscului ca acestea să fie vândute pe piețele secundare la un preț mai mic decât valoarea ce ar putea fi obținută prin recuperarea lor în interiorul băncilor. (jk)

CESE consideră că actualizarea Directivei privind apa potabilă — ca urmare a inițiativei cetățenești „Right2Water” — ar trebui să se bazeze pe orientările OMS. Aceasta ar trebui să includă dreptul omului la acces la apă. Avizul CESE „Directiva privind apa potabilă” solicită să se pună capăt privatizării sectorului apei și dorește să se ia măsuri care să motiveze persoanele să utilizeze în mod judicios această resursă finită. Comitetul dorește să fie anticipate și potențialele probleme din sectorul apelor minerale.

CESE regretă că propunerea Comisiei nu prevede în mod explicit recunoașterea dreptului universal de acces la apă și la salubritate, astfel cum s-a solicitat prin inițiativa Right2Water, acesta numărându-se printre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Comitetul consideră că modelul OMS, bazat pe cantitățile minime zilnice de apă de care are nevoie orice persoană, reprezintă o opțiune viabilă.

„Apa potabilă este un produs primar, esențial pentru sănătatea, bunăstarea și demnitatea fiecărei ființe umane și, totodată, este crucială pentru activitatea economică și de producție și ar trebui ca nici o sursă de apăsă nu mai fie privatizată” a declarat Gerardo Larghi, raportorul acestui aviz.

Ar trebui puse în aplicare măsuri adecvate, destinate atât cetățenilor, cât și sectoarelor industrial și agricol, care să descurajeze utilizarea unor cantități disproporționate de apă.

Ar trebui prevăzute măsuri anticipative, cum ar fi restructurarea industriei și recalificarea lucrătorilor, care să contribuie la atenuarea consecințelor previzibile pentru producătorii de apă minerală. (sma)

Unul din subiectele principale ale programului Austriei, prezentat de Gernot Blümel, ministrul austriac pentru afaceri UE, artă, cultură și media, în cadrul sesiunii plenare a CESE din 11 iulie, a fost migrația.

„UE ar putea eșua în privința migrației, a spațiului Schengen și a menținerii valorilor fundamentale Misiunea noastră ar trebui să fie nu numai construirea unei Europe care protejează, ci a unei Europe care protejează, promovează și împărtășește” a declarat președintele CESE, Luca Jahier.

Gabriele Bischoff, președinta Grupului „Lucrători”, a declarat că lucrătorii au o concepție diferită despre Europa care protejează. „Mai ales într-un moment în care încrederea în UE este în scădere - a afirmat ea - cetățenii trebuie să știe că Europa le poate asigura drepturile și libertățile.”

Arno Metzler, președintele Grupului „Diversitate Europa”, a declarat: „Sper că Președinția austriacă va apăra o abordare umană și va asigura conlucrarea. Migrația este doar unul dintre aspecte, trebuie însă să colaborăm și pe alte probleme, cum ar fi comerțul digital, comerțul liber, participarea cetățenilor și CFM.”

Jacek Krawczyk, președintele Grupului „Angajatori”, a subliniat că Europa însemnă și valorile pe care le apără, care nu sunt negociabile. El a afirmat: „Europa se află încă la o răscruce de drumuri. Trebuie să definim cu claritate direcția în care dorim să mergem. Subminarea spațiului Schengen ar avea consecințe devastatoare pentru afaceri și pentru toți cetățenii”.

Ministrul Blümel a pledat pentru centrele de migrație prevăzute în afara Europei. „Cât timp va exista posibilitatea de a urca într-o ambarcațiune care promite un bilet de intrare în Europa, în Marea Mediterană vor muri oameni”, a afirmat el. (sma)

Transporturile joacă un rol esențial în realizarea dezvoltării durabile, contribuie la economie, la comerț și ocuparea forței de muncă, dar pun și probleme în domenii precum mediul, traficul și siguranța. Într-un raport elaborat de Tellervo Kylä-Harakka-Ruonala, CESE trece în revistă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și, printr-o abordare transversală ce reunește aspectele economice, sociale și ecologice, îndeamnă Comisia să pregătească un nou cadru integrat pentru viitorul politicii UE în domeniul transporturilor.

„Transporturile sunt un domeniu politic fundamental al Uniunii Europene, dar formularea politicilor are loc – din păcate – în mod compartimentat, fragmentând astfel abordările și inițiativele. De exemplu, aspectele legate de piață fac parte din politica în domeniul transporturilor, în timp ce aspectele legate de energie și de schimbările climatice sunt abordate ca parte a uniunii energetice”, a afirmat dna Kylä-Harakka-Ruonala.

De asemenea, trebuie gestionate corect oportunitățile și provocările pe care le prezintă digitalizarea și robotizarea. „Transporturile trebuie să fie accesibile, abordabile, eficiente și eficace, sigure și securizate, pentru a permite mobilitatea persoanelor și a bunurilor. Pentru aceasta avem nevoie, în conformitate cu ODD, de investiții semnificative în infrastructuri adecvate, inovare și sisteme de transport eficiente, inclusiv în transportul public”, a conchis dna Kylä-Harakka-Ruonala.

De asemenea, avizul a subliniat că este deosebit de important ca societatea civilă să fie implicată în elaborarea și punerea în aplicare a politicii în domeniul transporturilor. Sectorul public trebuie să aibă un rol esențial, dar trebuie să fie facilitate și inițiativele ascendente și parteneriatele. (mp)

Tranziția digitală în UE trebuie să se bazeze pe respectarea valorilor europene și să fie susținută de politici sociale mai solide, astfel încât să se garanteze că nimeni nu este lăsat în urmă. În schimb, societatea europeană în ansamblu – lucrători, întreprinderi și publicul larg – trebuie să poată beneficia de potențialul imens al noilor tehnologii, s-a afirmat în cadrul sesiunii plenare din iulie a Comitetului Economic şi Social European (CESE).

În Avizul său „Concepte ale UE pentru gestionarea tranziției într-un mediu de lucru digitalizat”, elaborat la solicitarea Președinției austriece a UE, Comitetul enumeră o serie de priorități prin care UE trebuie să asigure că beneficiile digitalizării pot fi valorificate. Printre aceste priorități se numără: actualizarea competențelor lucrătorilor europeni, consolidarea sistemelor de securitate socială și asigurarea diversității de gen la locul de muncă, astfel încât locurile de muncă în sectorul digital să nu fie dominate de bărbați.

CESE avertizează că doar 0,3 % din cheltuielile publice totale din UE sunt destinate investițiilor în politicile sociale, precizând că acestea trebuie consolidate.

CESE reamintește faptul că susține o abordare a digitalizării bazată pe controlul uman (human-in-command) și afirmă că încurajează dezvoltarea inteligenței artificiale responsabile din punct de vedere social și în serviciul binelui comun.

„Opacitatea funcționării algoritmilor și modul în care aceștia fac alegeri care nu pot fi controlate de oameni reprezintă provocări imense pentru UE, precum și întrebări fundamentale referitoare la societatea în care ne dorim să trăim”, a conchis CESE. (ll)

La 17 iulie, membri ai Comitetului Economic și Social European (CESE) s-au întâlnit la Podgorica cu reprezentanți ai societății civile din Muntenegru pentru a discuta situația actuală și lucrările de efectuat în cadrul negocierilor de aderare a Muntenegrului la UE. Ei au adoptat o declarație comună.

Comitetul consultativ mixt UE-Muntenegru (CCM) a solicitat guvernului muntenegrean eforturi sporite pentru a îndeplini criteriile de referință stabilite pentru închiderea capitolelor de negociere, în special criteriile de referință interimare privind statul de drept.

În ceea ce privește politica socială și ocuparea forței de muncă, CCM a subliniat importanța legislației muncii ca bază pentru reforma structurală a pieței forței de muncă, care ar fi benefică pentru situația economică și socială globală a țării. Pentru a pregăti libera circulație a lucrătorilor, CCM a solicitat autorităților din Muntenegru să înceapă din timp pregătirile pentru a participa la coordonarea sistemelor de securitate socială și a rețelei europene pentru ocuparea forței de muncă EURES, precum și pentru utilizarea cardului european de asigurări sociale de sănătate. În ceea ce privește situația mass-mediei și a organizațiilor societății civile din țară, CCM și-a exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea presei, în special în ceea ce privește postul public național RTCG.

Următoarea reuniune a CCM - cea de-a 12-a - va avea loc la Bruxelles în a doua jumătate a anului 2018. CCM este constituit din doisprezece membri, câte șase de fiecare parte, reprezentând CESE și respectiv societatea civilă muntenegreană. (ks)

Rețeaua actorilor economici și sociali Africa-UE consideră că tinerii din Africa sunt actori-cheie ai dezvoltării economice și sociale a Africii. Reuniunea sa anuală s-a axat pe tineretul african, în măsura în care acesta este forța motrice a dezvoltării economice și totodată categoria de vârstă cea mai vizată de fenomenul migrației.

Participanții au subliniat în declarația finală că „rolul societății civile în relațiile Africa-UE este de a contribui în mod structurat și sistematic la strategia UE-Africa și de a sublinia necesitatea participării acestora la platformele care să le ofere posibilitatea de a-și prezenta recomandările organismelor politice, în scopul asigurării bunei guvernanțe și a participării cetățenilor”.

Tineri antreprenori africani din Burkina Faso, Kenya, Swaziland și Madagascar, reprezentând diversitatea geografică a Africii, și-au prezentat poveștile de succes. Ei au demonstrat astfel spiritul dinamic și antreprenorial al tinerilor din Africa, constituind o sursă de curaj și de inspirație pentru cetățenii Africii și ai Europei.  „Dezvoltarea economică este acolo. Avem nevoie de instrumente, nu de fonduri europene. Trebuie să facem ca lucrurile să meargă mai bine în Africa, altfel vom veni cu toții în Europa”, a declarat Fahiz Diallo, un tânăr antreprenor din Burkina Faso, care conduce o întreprindere de construcții din prefabricate.

Concluziile reuniunii vor fi transmise instituțiilor și autorităților politice din UE și din Africa, ca o contribuție a actorilor nestatali la relațiile UE-Africa.

Text redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Anual, economia europeană înregistrează o pierdere de productivitate de peste 2% din cauza necorelării competențelor, susține un studiu recent comandat de Comitetul Economic și Social European (CESE). Aceasta reprezintă o pierdere de 80 cenți pentru fiecare oră de muncă. Situația se va înrăutăți dacă nu se întreprind reforme.

Potrivit studiului, întreprinderile din aproape întreaga UE se confruntă cu un deficit tot mai mare de lucrători cu competențe adecvate. În unele profesii, cum ar fi specialiștii în domeniul TIC, medicii, profesiile din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), cadrele didactice, cadrele medicale și moașele, impactul este deja semnificativ. De asemenea, există un deficit de forță de muncă în profilurile care cer competențe de nivel mediu, cum ar fi șoferii de camion, bucătarii și sudorii.

Printre consecințe se numără cheltuielile suplimentare pentru formarea angajaților, pierderea de competitivitate și încetinirea proceselor de recrutare a forței de muncă. Peste 70% din întreprinderile care desfășoară activități în sectorul serviciilor profesionale, științifice sau tehnice și 67% din întreprinderile TIC recunosc că necorelarea competențelor are un efect grav asupra politicilor lor de resurse umane.

Întreprinderile care au participat la ancheta de opinie au indicat drept factor-cheie ai necorelării experiența insuficientă în practica învățării pe tot parcursul vieții și în (re)calificare. Persoanele sub 24 de ani și cele de peste 65 de ani sunt cel mai grav afectate de astfel de necorelări. Cel mai puțin afectate sunt persoanele cu vârsta între 40 și 54 de ani.

Pentru a reduce decalajul, sunt esențiale educația și formarea profesională eficientă,, extinderea învățării pe tot parcursul vieții și o intermediere eficace pe piața muncii, dar și îmbunătățirea evaluării competențelor, pentru a contribui la identificarea din timp a competențelor care vor fi necesare în viitor.

Alte cauze ale necorelării competențelor, cum ar fi ritmul lent al reformelor din învățământ, reglementările excesive ale pieței forței de muncă, impozitarea împovărătoare a muncii și mecanismele arbitrare de fixare a salariilor, sunt legate de politici. Schimbarea trebuie pusă în aplicare atât de autoritățile naționale și locale, cât și de părțile interesate: instituții de învățământ, angajatori și lucrători.

Studiul a fost elaborat de Institute for Market Economics la solicitarea Grupului „Angajatori” al CESE și poate fi descărcat la adresa: http://europa.eu/!dM96Ft (jl)

redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Un studiu realizat de Grupul „Lucrători” al CESE pe tema strategiilor naționale privind „Munca 4.0” arată că implicarea partenerilor sociali este esențială și că lucrătorii sunt mai afectați acolo unde spațiul de negociere colectivă este mai restrâns.

Ritmul transformării digitale și provocările apărute în ceea ce privește reglementarea și calitatea locurilor de muncă presupun găsirea unor răspunsuri politice cuprinzătoare. Conform estimărilor OCDE, 14% dintre locurile de muncă sunt expuse unui risc ridicat de automatizare, iar 31% vor suferi modificări semnificative în următorii 15-20 de ani.

Concluziile studiului indică o mare cerere de lucrători cu înaltă calificare și o scădere, în viitor, a numărului de locuri de muncă cu calificare medie și venituri medii – cu alte cuvinte, o accentuare a inegalităților.

Studiul face trimitere la constatările OIM privind economia platformelor, potrivit cărora, în anumite țări, lacunele legislative sau zonele juridice gri au creat un teren fertil pentru dezvoltarea unor condiții de muncă atipice, de calitate inferioară, ca rezultat al declinului negocierilor colective.

Intitulat „Prezentare generală a strategiilor naționale privind munca 4.0 – o analiză coerentă a rolului partenerilor sociali”, acest studiu solicită:

• consolidarea dialogului social, prin implicarea directă a partenerilor sociali în configurarea unei tranziții digitale echitabile, în vederea asigurării unor locuri de muncă de calitate și a unor salarii decente;
• sisteme universale de protecție socială;
• standarde de sănătate și de securitate la locul de muncă actualizate pentru noile tehnologii;
• anticiparea creării de noi locuri de muncă și
• conceperea unor programe de formare.

Studiul va fi prezentat și discutat oficial, la 18 octombrie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de Grupul „Lucrători”. (prp)

redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

La 20 iulie, Grupul „Diversitate Europa” al CESE a organizat o sesiune structurată de schimburi de idei, care i-a stimulat pe participanți să gândească în afara șabloanelor și să prezinte idei în vederea formulării de propuneri pentru Summitul de la Sibiu privind viitorul Europei.

Evenimentul s-a intitulat „Recâștigarea încrederii cetățenilor în UE” și a ridicat următoarele chestiuni-cheie:

• Care ar trebui să fie prioritățile general și orizontale ale UE?
• Cum am putea recâștiga încrederea cetățenilor: prin promovarea unei politici sociale europene eficiente, prin combaterea sărăciei și excluziunii sociale și susținerea unui sistem corect al migrației?
• Cum am putea stimula creșterea economică echilibrată și proteja drepturile?
• Cum am putea asigura în parteneriat un mediu durabil?
• Cum am putea să promovăm și să comunicăm despre Europa, risipind în același timp temerile legate de securitate și pe cele stârnite de populism?
• Ce alte așteptări mai au europenii și cum ar putea UE să le împlinească?

Evenimentul a fost primul din seria ce reprezintă contribuția grupului la Foaia de parcurs „De la Cracovia la Sibiu și mai departe” a CESE, un proiect lansat la 11 iunie, la Cracovia, de Președinția extinsă, prin care se solicita tuturor organelor CESE - celor trei grupuri, secțiunilor, observatoarelor și grupurilor de studiu temporare - să-și definească prioritățile pentru viitorul Europei în perspectiva Summitului de la Sibiu din martie 2019.

Discuția a pus în lumină numeroase idei privitoare la tineret, dezvoltarea durabilă, IMM-uri, pace, drepturile fundamentale, profesiunile liberale, noile forme de cooperare, stabilirea normelor, transparenţă, inovarea socială și comunicarea în Europa.

În scurt timp, recomandările specifice vor căpăta forma unei întregi liste de priorități. (ih)