CESE info

În opinia CESE, sistemul european de producție va putea să realizeze o tranziție eficientă și competitivă către o economie digitală și ecologică de vârf doar atunci când va fi pregătit să facă investiții semnificative în inovare. Acțiunile prevăzute de Comisia Europeană pentru a facilita o mai bună dezvoltare a sistemului de producție ar trebui, așadar, să se bazeze pe cunoașterea reală a nevoilor întreprinderilor, în special ale IMM-urilor.

Industria prelucrătoare reprezintă 17,3 % din PIB-ul Europei și 80 % din exporturi. „Având în vedere aceste cifre impresionante, este esențial ca Europa să își regrupeze forțele pentru a menține și chiar a consolida acest sector", a afirmat Antonello Pezzini, responsabil pentru raportul de informare al CESE pe tema „Promovarea unui grad mai ridicat de inovare în zonele cu activitate de producție intensă”.

CESE invită Europa și statele sale membre să pună în aplicare strategii educative adecvate, esențiale pentru dobândirea de noi competențe și crearea de noi parcursuri profesionale. 

Revoluția industrială actuală utilizează modele digitale, precum tehnologia de tip cloud computing și volumele mari de date (big data), și se îndreaptă spre o viziune axată pe internetul obiectelor și pe produsele „inteligente”. Inteligența artificială prezintă o importanță deosebită în acest proces, având potențialul de a dubla ratele anuale de creștere în 20 de ani.

„Europa trebuie să acționeze decisiv în materie de tehnologie digitală și să faciliteze accesul IMM-urilor la înalta tehnologie. Prin urmare, CESE solicită măsuri și politici speciale, care să permită IMM-urilor să își extindă relațiile în rețea cu întreprinderile mai mari și, de asemenea, să introducă stimulente care să încurajeze cooperarea în domeniul inovării, între întreprinderile mici și cele mari”, a conchis dl Pezzini. (sma)

UE ar trebui să își reînnoiască sistemul de coordonare a politicilor economice și de guvernanță pe baza unei noi strategii a UE pentru dezvoltarea durabilă post-2020, pentru a spori eficiența acțiunilor și sustenabilitatea rezultatelor, afirmă CESE.

În acest context, într-un aviz adoptat recent, CESE salută propunerea Comisiei de a construi legături mai puternice între semestrul european și fondurile de coeziune în cadrul următorului CFM. Comitetul consideră că aceste legături prezintă un imens potențial de a îmbunătăți coordonarea și guvernanța politicilor economice ale UE.

De asemenea, CESE propune ca sistemul reînnoit de guvernanță a UE să se bazeze mai mult pe înțelegerea societății civile și pe cooperarea cu aceasta și să promoveze administrația publică pe mai multe niveluri. În acest context, se propune instituirea unui centru de informare al CESE pentru părțile interesate.

Într-un alt aviz, CESE solicită legături mai strânse între FEIS, succesorul acestuia – programul InvestEU – și alte programe de investiții europene sau naționale. El recomandă stabilirea unor obiective clare de investiții, simplificarea cadrului de reglementare și orientare ulterioară în vederea atingerii unui mai mare echilibru geografic și sectorial în cadrul Planului de investiții pentru Europa.

Utilizarea de către UE a semestrului european ca cel mai important element de coordonare a politicilor economice ar putea contribui la punerea în aplicare a acestor recomandări. (jk)

În iulie, CESE a prezentat propuneri pentru agenda economică a următoarei legislaturi și a recomandat ca acestea să constituie baza unei noi strategii economice a UE.

În opinia CESE, viitoarea politică și guvernanță economică ar trebui să țină seama de provocările geopolitice și societale, cum ar fi încetinirea economiei mondiale, disputele comerciale nesoluționate, Brexit, schimbările climatice și demografice, inegalitățile din ce în ce mai mari și a patra revoluție industrială, și să contribuie la consolidarea rezilienței în situații de criză și la sustenabilitatea modelului economic. Aceste provocări necesită o strategie economică de anvergură, cu obiective clare de politică și un cadru mai coerent de guvernanță economică.

Trebuie consolidați toți cei patru piloni ai UEM – monetar și financiar, economic, social și cel politic – într-un mod echilibrat și este nevoie de un discurs pozitiv pentru dezvoltarea economiei UE. CESE solicită, printre altele, crearea unei capacități bugetare la nivelul zonei euro, echilibru în ceea ce privește măsurile în materie de cerere și ofertă și implicarea sporită a Parlamentului European, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în deciziile importante de politică socială și economică.

În ceea ce privește convergența ascendentă, CESE crede că trebuie promovate educația și formarea, cercetarea și dezvoltarea și inovarea. Aceste măsuri pot consolida competitivitatea economiei UE, pe baza capacității acesteia de a-și spori productivitatea și de a crește nivelul de trai în mod durabil, devenind în același timp neutră din punct de vedere climatic.

Informații suplimentare: ECO/492 și ECO/493 (jk)

Comitetul Economic și Social European (CESE) invită Comisia să reflecteze mai în profunzime asupra opțiunilor de politică menite să contribuie atât la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și deci la combaterea schimbărilor climatice, cât și la menținerea competitivității. Obiectivul trebuie să constea într-o mai bună protejare și promovare a industriilor mari consumatoare de resurse și de energie din UE; în caz contrar, Europa riscă să piardă locuri de muncă în favoarea unor economii mai puțin ecologice și să nu își atingă ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

„Actualul sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care vizează încurajarea investițiilor, se dovedește inadecvat acestui scop, deoarece, în prezent, este departe de a fi aplicat peste tot în lume. Dacă va fi utilizat doar în Europa, el va genera un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și, prin urmare, a investițiilor”, a atras atenția dl Aurel Laurenţiu Plosceanu, raportorul avizului CESE pe tema Perspectiva industrială sectorială a reconcilierii politicii în domeniul climei cu cea energetică, adoptat la 17 iulie. Coraportorul avizului, dl Enrico Gibellieri, a adăugat: „Viitoarele investiții ale UE și ale statelor membre ar trebui să se concentreze pe cercetare, dezvoltare și inovare și pe implementarea de tehnologii cu emisii scăzute de carbon sau fără emisii, atât în ceea ce privește industriile mari consumatoare de resurse și de energie, cât și generarea energiei electrice de care este nevoie. Un alt punct central trebuie să fie educația și formarea profesională a forței de muncă din aceste industrii.”

Având în vedere că, în sectoarele oțelului, aluminiului și sticlei de exemplu, cheltuielile cu energia reprezintă aproximativ 25 % din costul total, costurile emisiilor de gaze cu efect de seră sunt și ele ridicate. Atâta timp cât va exista ETS, produsele europene vor fi mai scumpe, riscând să fie înlocuite pe piața internațională cu produse mai ieftine. (sma)

Avizul privind starea uniunii energetice, publicat anual de CESE, face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și invită Comisia Europeană să se concentreze mai mult pe aspectele sociale.

„Uniunea energetică nu este încă o realitate. Ea poate fi considerată o realitate din punctul de vedere al deciziilor politice europene, dar nu este încă o realitate în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Aceasta a fost opinia exprimată cu fermitate de Christophe Quarez în sesiunea plenară din luna iulie, reafirmând o idee din avizul său adoptat în sesiunea plenară, conform căreia tranziția energetică nu s-a concretizat încă pe teren. „Acum, după ce factorii de decizie ai UE au pus bazele uniunii energetice – a continuat el –, mai rămân multe de făcut în următorii ani.”

Schimbarea abordării în procesul decizional al politicii energetice, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, a fost esențială, a spus dl Quarez. Trebuie să trecem de la o abordare bazată pe „deciziile câtorva” la una bazată pe „implicarea tuturor”. „Acum este momentul, mai mult decât oricând – a afirmat el –, să facem acest pas, odată cu creșterea gradului de conștientizare în materie de climă în rândul cetățenilor UE, în special în rândul tinerilor europeni.”

Salutând cel de-al patrulea raport privind starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană în aprilie 2019, Comitetul și-a exprimat din nou sprijinul față de obiectivele uniunii energetice și a subliniat importanța angajării și mobilizării întregii societăți europene, astfel încât aceasta să-și însușească pe deplin procesul.

Tranziția energetică ar trebui efectuată de către cetățeni și nimeni să nu fie lăsat în urmă. Trebuie luate în considerare implicațiile sociale ale acestor schimbări, ceea ce presupune un nou pact social între toate părțile implicate. Cetățenii ar trebui, de asemenea, să poată contribui la toate deciziile politice majore referitoare la schimbările climatice, în special la nivelul UE, prin implicarea lor într-un dialog permanent pe această temă. (mp)

Asociate inițial cu criptomonedele, tehnologia blockchain și tehnologia registrelor distribuite (DLT) sunt de fapt polivalente și pot fi aplicate cu folos economiei sociale. Este însă important să fie reglementate corespunzător iar adoptarea lor să aducă beneficii tuturor cetățenilor, asigurându-se participarea acestora, afirmă CESE într-un raport publicat cu ocazia sesiunii plenare din luna iulie.

CESE a întocmit o listă lungă de posibile aplicații ale tehnologiei blockchain și ale DLT, care ar putea fi de mare interes pentru întreprinderile din economia socială. Printre acestea se numără asigurarea trasabilității donațiilor și colectării de fonduri, îmbunătățirea guvernanței organizațiilor economiei sociale, autentificarea activităților, certificarea competențelor, clarificarea și garantarea drepturilor de proprietate intelectuală și a drepturilor de autor, securizarea serviciilor de telemedicină și de asistență la distanță și asigurarea unei trasabilități și identificări optime a produselor agricole.

Cu toate acestea, potențialul uriaș al noilor tehnologii digitale și costul ridicat al investițiilor necesare expun și tehnologia blockchain la riscul de concentrare a datelor, iar rețelele tehnologice ar putea face obiectul unor practici speculative, avertizează CESE.

Este important să existe măsuri publice pentru a sprijini dezvoltarea participativă și accesibilă a acestor tehnologii, iar implicarea societății civile este imperios necesară.

Reglementarea la nivel european se justifică deoarece această tehnologie utilizează lanțuri care pot fi create dincolo de frontierele naționale. Investițiile masive care se impun necesită măsuri coordonate și structurate, la nivel european.

Citiți avizul CESE „Tehnologia blockchain și tehnologia registrelor distribuite – infrastructuri ideale pentru economia socială” (dm)