CESE info

Comitetul Economic și Social European (CESE) a instituit un premiu pentru solidaritate civilă pentru a recompensa inițiativele unor persoane fizice, organizații ale societății civile și întreprinderi private din UE și din Regatul Unit menite să combată pandemia de COVID-19 și să atenueze efectele sale devastatoare.

CESE va acorda până la 29 de premii, în valoare de 10 000 EUR fiecare. Sunt prevăzute 27 de premii pentru proiecte puse în aplicare în statele membre, un premiu pentru un proiect din Regatul Unit și un premiu pentru un proiect transfrontalier sau cu orientare europeană.

Premiul pentru solidaritate civilă, conceput ca premiu care să înlocuiască punctual Premiul CESE pentru societatea civilă, va recompensa inițiativele care au adus o contribuție remarcabilă la abordarea situației de urgență provocată de pandemia de COVID-19 și a multiplelor sale consecințe, consolidând astfel solidaritatea europeană.

Prin acest premiu, CESE urmărește să aducă un omagiu tuturor celor care au luptat împotriva coronavirusului, dând dovadă de curaj, angajament, solidaritate și un simț extraordinar de responsabilitate.

Pentru a fi eligibili, candidații trebuie să își aibă reședința sau sediul în UE sau în Regatul Unit. În ciuda faptului că această țară se retrage din UE, prin includerea candidaților din fostul stat membru al UE printre cei eligibili la premiu CESE dorește să arate că nu intenționează să rupă legăturile cu societatea civilă din acesta, ci că, dimpotrivă, dorește să mențină relații strânse cu ea.

Termenul de depunere a candidaturilor este 30 septembrie 2020, ora 24. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Bruxelles, în cadrul sesiunii plenare a CESE din ianuarie 2021.

Mai multe informații despre cum puteți participa găsiți aici.

La 1 iulie, Germania a preluat de la Croația ștafeta Președinției Consiliului UE pentru, probabil, cel mai dificil mandat al său de până acum, Europa confruntându-se cu cea mai mare criză economică, socială și sanitară din istoria sa modernă.

Germania, care va deține Președinția pentru a 13-a oară de la semnarea Tratatelor de la Roma în 1957, a anunțat deja că programul său se va concentra direct pe depășirea pandemiei de COVID-19 și pe conturarea redresării economice a UE, precum și pe consolidarea coeziunii sociale a Europei.

Prioritățile președinției germane – al cărei motto va fi „Împreună pentru redresarea Europei” – au fost prezentate de ministrul federal al economiei și energiei, dl Peter Altmaier, în sesiunea plenară a CESE.

Ministrul german le-a comunicate celor prezenți: „Cu toții ne dăm seama că nu putem să combatem eficient această pandemie decât acționând împreună. Putem spera să avem succes numai dacă UE și statele sale membre rămân unite, dacă dăm dovadă de solidaritate față de cei mai slabi, dacă refuzăm să ne lăsăm dezbinați. Iată de ce soluționarea acestei crize este prioritatea noastră cheie. Vrem să ne asigurăm că va exista o solidaritate reală față de cetățenii noștri, de care ei vor putea beneficia la modul cel mai concret.”

În opinia dlui Altmaier, adoptarea rapidă a unui cadru financiar multianual (CFM) reînnoit și ambițios și a Planului de redresare „Next Generation EU”, propus de Comisie pentru a răspunde crizei sociale și economice provocate de pandemie, ar fi primul pas în această direcție.

Pe lângă negocierile privind CFM, este de așteptat ca Germania să abordeze și alte probleme urgente, precum protecția climei și Pactul verde european, transformarea digitală, statul de drept și rolul Europei în lume. De asemenea, în timpul mandatului Germaniei, ar trebui stabiliți termenii viitoarei relații a UE cu Regatul Unit.

CESE este gata să se alăture eforturilor Președinției germane și să se asigure că vocea societății civile europene se face auzită în aceste vremuri foarte grele și cruciale pentru Europa și viitorul său.

„CESE este gata să-și mobilizeze forțele pentru a ajuta la elaborarea și punerea în aplicare a Planului de redresare al UE («Next Generation EU»), menit să ne scoată din actuala criză devastatoare, consolidând totodată proiectul european. Rămânem angajați în a sprijini eforturile Președinției germane, care se va afla în fruntea unei Europe menite să vindece și să protejeze, relansând ideea unei Europe solidare, antreprenoriale și durabile, angajate pe calea unei noi rEUnașteri”, a declarat dl Luca Jahier, președintele CESE.

CESE a fost deja solicitat să prezinte avize pe diverse teme, printre care economia platformelor, lanțurile de aprovizionare durabile și locurile de muncă decente în comerțul internațional, întreprinderile sociale nonprofit și potențialul lor de a contribui la o Europă echitabilă din punct de vedere social, la digitalizare și durabilitate și multe altele.

CESE și-a exprimat satisfacția cu privire la faptul că una dintre prioritățile Președinției germane este să se ajungă la un acord în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, unde se așteaptă ca CESE să joace un rol strategic și esențial.

Puteți afla mai multe despre cooperarea CESE cu Președinția germană, parcurgând broșura noastră, publicată recent.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat, în cadrul sesiunii sale plenare din iulie, o rezoluție privind contribuția sa la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021. Documentul salută propunerile formulate de Comisia Europeană pentru depășirea crizei generate de pandemia de COVID-19 și consideră că anul viitor reprezintă o oportunitate de restructurare și îmbunătățire a economiei și a societății UE.

Rezoluția adoptată de CESE salută și susține pe deplin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene („Next Generation EU”) și bugetul global al UE pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană și exprimă speranța că acesta va fi „extins în mod concret și în întregime” în programul de lucru al Comisiei pentru 2021.

Comitetul și-a formulat propunerile concrete privind programul de lucru pentru 2021, în concordanță cu orientările privind principalele priorități ale Comisiei.

Pentru membrii CESE, programul de lucru ar trebui să se bazeze pe „restructurarea și îmbunătățirea economiei noastre și a societății”, urmărind respectarea următoarelor principii: „protejarea drepturilor omului și a drepturilor sociale, a valorilor democratice și a statului de drept, fructificarea întregului potențial al pieței unice, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), crearea unei economii circulare, realizarea neutralității climatice în UE până cel târziu în 2050 și asigurarea bunei guvernanțe și a responsabilității democratice.”

În cadrul sesiunii sale plenare din iulie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere cu Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei, care a prezentat o serie de inițiative viitoare ce se înscriu în portofoliul său pentru „promovarea modului nostru de viață european”, inclusiv noul Pact privind migrația și azilul, Agenda pentru competențe, programul „UE pentru sănătate” și noua Strategie privind o uniune a securității.

Subiectul dominant al dezbaterii a fost politica în domeniul migrației.

„Așteptăm noul Pact privind migrația și azilul cu mari speranțe, dar și cu unele preocupări. Sper că el va duce la o reformă substanțială a sistemului Dublin, care de mult prea mult timp este o gaură neagră a politicii europene”, i-a spus Luca Jahier, președintele CESE, comisarului Schinas.

Dl Jahier a spus că în domeniul migrației și integrării în special se vede prezența unor valori precum solidaritatea, egalitatea și echitatea sau... absența lor. El și-a exprimat regretul față de situația în care statele membre din sudul Europei trebuie să poarte o povară disproporționată, în timp ce unele țări aleg să nu își asume obligațiile.

Noul Pact privind migrația și azilul, anunțat ca prioritatea nr. 1 a Comisiei conduse de dna Ursula von der Leyen, a trebuit amânat din cauza pandemiei. Acum este amânat până după negocierile privind bugetul consolidat pe termen lung al UE.

Comisarul Schinas a spus că noul pact va oferi o soluție globală, care să combine, printre altele, gestionarea robustă a granițelor externe și gestionarea partajată a cererilor de azil, distribuind povara pe umerii tuturor statelor membre.

În timpul schimbului de vederi cu comisarul, membrii CESE s-au referit la importanța integrării depline a migranților din punct de vedere economic și social și la nevoia de a sublinia contribuția lor la societățile și economiile noastre. (ll/ks)

Președintele Jahier a criticat propunerea recentă a Consiliului UE ca guvernele naționale să se poată opune programelor de reformă ale unei țări în cadrul pachetului. Într-o dezbatere la sesiunea plenară a CESE, cu Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, dl Jahier a declarat că Comitetul sprijină unanim Comisia Europeană în acest sens.

Dl Jahier a afirmat că Comisia s-a ridicat la înălțimea provocărilor crizei cauzate de COVID-19, mai întâi prin măsurile rapide adoptate pentru a deroga de la regulile privind deficitul bugetar și ajutoarele de stat și apoi prin propunerile pachetului Next Generation EU, mobilizând circa 5 000 de miliarde EUR – aproximativ de cinci ori mai mult decât Planul Marshall – pentru a combate efectele enorme ale pandemiei.

„Dorim să știți că CESE vă sprijină unanim, sprijină Comisia și Parlamentul în această bătălie pentru a ajunge la un acord bun, un acord la înălțimea provocării și care nu bate periculos în retragere și, mai ales, nu suferă reversuri care ar putea arunca Europa în tulburări sociale devastatoare după trecerea verii”, i-a declarat dl Jahier comisarului Gentiloni.

Dl Gentiloni a subliniat enormul impact economic și social al COVID-19, care a produs cel mai mare șoc economic de la Marea depresiune. „Reziliența societăților și valorilor noastre rămâne linia noastră principala de apărare împotriva virusului și a crizei. Este crucial să se garanteze o redresare solidă în urma crizei.”

El a adăugat: „Absența convergenței economice și sociale dintre statele și regiunile UE este o amenințare pentru sustenabilitatea politică a proiectului european. Mai mult ca niciodată, pentru a asigura o redresare economică sustenabilă, a rezista la viitoarele șocuri și a consolida convergența în cadrul UE avem nevoie de investiții și de reforme substanțiale.”

Dl Jahier a reluat criticile puternice exprimate într-o declarație precedentă cu privire la contrapropunerile prezentate recent de președintele Consiliului, Charles Michel, pentru a face pachetul acceptabil pentru șefii de stat și de guvern, în special la reducerea bugetului CFM și la guvernanța pachetului.

Deși foarte mică în termeni absoluți, propunerea de reducere a bugetului multianual general al UE pentru perioada 2020-2024 (propus de Comisie în mai 2020), de la 1 100 la 1 074,6 miliarde EUR, ar fi prima tăiere de fonduri în termeni reali în bugetul UE. Reducerea ar afecta fondurile de bază ale UE, care ajută țările și regiunile rămase în urmă. Dl Jahier a subliniat că, înainte de toate, ea ar reprezenta punctul de plecare pentru negocierea viitorului CFM, aducând bugetul UE pentru acțiuni structurale pe o cale periculoasă, cu ambiții tot mai limitate.

CESE s-a exprimat și mai critic cu privire la propunerea de a diviza guvernanța pachetului între Comisie (CFM) și guvernele naționale (cărora le-ar reveni pachetul Next Generation EU). Aceasta ar însemna trecerea de la o gestionare integrată, în care Comisia are pârghii pentru un buget consolidat, la un buget fragmentat cel puțin în două componente.

Și mai îngrijorătoare este – în opinia dlui Jahier – propunerea făcută ieri seară de a acorda individual unor țări posibilitatea unui drept de veto în ultimă instanță, prin convocarea unei ședințe extraordinare a miniștrilor de finanțe din UE, în care aceste țări s-ar opune reformelor propuse de un stat membru în cadrul pachetului. În opinia sa, această posibilitate ar marca o divizare definitivă și structurală a bugetului european, ceea ce ar fi periculos și inacceptabil.

O altă chestiune arzătoare pe care Adunarea CESE a dorit să o dezbată cu comisarul Gentiloni a fost decizia pronunțată ieri prin care Curtea de Justiție a anulat o decizie europeană din 2016 ce ar fi constrâns Irlanda să ceară companiei Apple plata a 13 miliarde EUR ca impozite neachitate.

CESE și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Comisiei de a determina companiile Big Tech să plătească mai multe taxe, corectând astfel o nedreptate flagrantă. De asemenea, dl Jahier și-a exprimat aprecierea pentru propunerile prezentate de Comisie cu o zi înainte și menite să pună capăt concurenței fiscale neloiale și nesustenabile dintre statele membre.

În legătură cu progresele privind impozitarea economiei digitale, dl Gentiloni a prezentat situația negocierilor pentru un acord global sau, în cazul eșecului acestuia, a unuia la scara UE, prin care Uniunea să capete propriile resurse de care are multă nevoie.

„Doresc să fiu foarte clar”, a declarat dl Gentiloni. „Din cauza problemelor politice, tehnice și internaționale, nu există soluții facile. Dar există și un aspect foarte pozitiv: avem tot mai multe solicitări în acest sens din partea opiniei publice, a Parlamentul European, a Comitetului vostru și a părților interesate. Apare o oportunitate pentru că statele membre înțeleg nevoia Comisiei de a dispune de resurse proprii mai puternice, pentru a rambursa această datorie comună.”

El a conchis: „Da, trebuie într-adevăr să avem resurse proprii mai puternice pentru ca planul Next Generation EU să fie implementat cu succes”. Pentru că experiența Uniunii noastre ne arată că este vorba de o inițiativă absolut extraordinară. Nu este ceva permanent, dar dacă va funcționa și va oferi investiții bune, dacă va ajuta economia să se modernizeze și dacă vom fi în măsură să ne sporim resursele proprii pentru a rambursa această datorie, vă asigur: ca întotdeauna în UE, aceasta va constitui un precedent pentru a construi în viitor, în cazul unei alte crize sau al unui nou obiectiv comun de realizat.” (dm)

UE trebuie să facă mai mult pentru redresarea în urma pandemiei de coronavirus și să acționeze rapid, dând dovadă de solidaritate și de o viziune ambițioasă pentru viitorul Europei. În trei avize adoptate în sesiunea plenară din iulie și într-un document de poziție, Comitetul își manifestă sprijinul pentru propunerile în materie de redresare prezentate de Comisia Europeană și solicită aprobarea lor rapidă, inclusiv a bugetului UE revizuit pentru perioada 2021-2027.

În special pentru a revitaliza economia europeană, avizul elaborat de Petru Sorin Dandea, Tommaso Di Fazio și Petr Zahradník susține inițiativa „Next Generation EU”, ca instrument specific care permite o intervenție promptă și eficace. În ceea ce privește politica de coeziune, CESE sprijină inițiativa REACT-EU a Comisiei, iar în documentul de poziție pe această temă elaborat de Antonello Pezzini, recomandă eliminarea tuturor barierelor și sarcinilor administrative posibile și inutile, atât la nivelul administrațiilor publice naționale, cât și al celor europene, precum și prefinanțarea imediată a statelor membre cu cel puțin 70 % din resursele aferente anului 2020.

Pentru a sprijini tranzițiile ecologică și digitală, avizul elaborat de Dimitris Dimitriadis sprijină propunerile Comisiei de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE în perioada de după criza provocată de COVID-19, prin acordarea unui sprijin financiar direct la scară largă statelor membre pentru realizarea de investiții și reforme publice. Nu în ultimul rând, în avizul elaborat de Ronny Lannoo, CESE salută propunerea de consolidare a programului InvestEU și crearea Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate, cu rol complementar, pentru a sprijini întreprinderile aflate în faza de redresare. (mp)

Declarația Schuman ne amintește, după 70 de ani, că este nevoie de curaj politic și de viziune pentru a schimba ceva și a modifica cursul istoriei.

O ceremonie de omagiere a acestui tată fondator al Europei unite a avut loc pe 7 iulie la CESE, la inițiativa secretarului său general, Gianluca Brunetti, și cu participarea președintelui Luca Jahier, a lui Jean Quatremer, specialist în afaceri europene și corespondent pentru cotidianul francez Liberation, și a lui Pierre Kroll, caricaturist la ziarul belgian Le Soir.

În opinia lui Jean Quatremer, dacă Robert Schuman și-ar reitera apelul astăzi, și-ar concentra proiectul pe nevoia de solidaritate între țările sărace și cele bogate și pe valorile europene.

Actorii Aurélie Vauthrin și Rachid Benbouchta au citit textul declarației într-o interpretare modernă.

„Societatea civilă împotriva pandemiei de COVID-19” este noua secțiune dedicată de pe site-ul internet al CESE, care aduce laolaltă peste 50 de relatări despre redresare, solidaritate și măsuri practice din timpul epidemiei cauzate de coronavirus. Lansată la 2 iulie 2020, aceasta prezintă inițiative ale membrilor CESE, prin intermediul organizațiilor lor locale din statele membre, pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Isabel Caño Aguilar, vicepreședinta CESE responsabilă cu comunicarea, a inițiat acest proiect: „CESE a urmărit îndeaproape evoluția pandemiei și și-a exprimat profunda solidaritate cu victimele coronavirusului și familiile acestora. Noi prezentăm aici angajamentul cotidian al membrilor noștri pe teren, materializat prin măsurile luate pentru a face față consecințelor.”

Ea încurajează publicul să viziteze noua secțiune de pe site-ul internet: „Acest site web este dedicat activității realizate de CESE, de membrii acestuia și de organizațiile societății civile pe care le reprezintă, cu scopul de a ieși din criză și de a se pregăti pentru viitor. În spitalele noastre, țările noastre, orașele noastre și zonele rurale, bărbați și femei anonimi au acționat neobosit împreună pentru a depăși această criză. Este important să subliniem că societatea civilă organizată este un actor-cheie în lupta împotriva pandemiei și pentru redresarea în urma acesteia.”

Relatările membrilor CESE acoperă o gamă foarte variată de subiecte: lucrătorii, întreprinderile și dialogul social, precum și agricultura, sănătatea, transportul, mediul, consumatorii, egalitatea drepturilor, tinerii, familiile și persoanele în vârstă. (mp)

La sesiunea sa plenară din luna iunie, CESE a adoptat un raport de informare cu privire la revizuirea Directivei privind echipamentele tehnice. Membrii CESE au salutat eforturile actuale ale Comisiei de a îmbunătăți performanța Directivei 2006/42/CE, care reprezintă un instrument foarte important și de succes pentru industria europeană, remarcând, în același timp, că eventualele modificări radicale aduse directivei ar avea un impact profund negativ și trebuie evitate.

„Abordarea de bază și arhitectura directivei trebuie să rămână neschimbate”, a afirmat Aurel Laurențiu Plosceanu, raportorul acestui raport. „Am recomandat, de asemenea, Comisiei să ia în considerare lipsa cronică de personal, subfinanțarea și performanța scăzută a inspecțiilor și a controalelor legate de echipamentele tehnice în majoritatea statelor membre. Solicităm Comisiei să treacă de la vorbe de fapte”, a conchis acesta.

Coraportorul, Enrico Gibellieri, a afirmat că această directivă este importantă pentru piața unică, întrucât ea asigură siguranța componentelor: „Trebuie să ne asigurăm că protejăm interesele consumatorilor, trebuie să fim în măsură să îmbunătățim aceste echipamente tehnice în permanență, pentru a ne asigura că lucrătorii sunt tot mai bine protejați”.

Pentru a actualiza Directiva privind echipamentele tehnice, DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a lansat o consultare publică în iunie 2019. Adoptarea legislației este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2021. (ks)

CESE salută noua măsură propusă de Comisia Europeană pentru a sprijini exploatațiile agricole și IMM-urile din sectorul agroalimentar care se confruntă cu probleme de lichiditate și pentru a asigura supraviețuirea lor economică în timpul acestei crize. Cu toate acestea, CESE consideră că, pentru a pune în aplicare această măsură, Comisia Europeană ar trebui să înființeze un fond extraordinar.

Propunerea Comisiei Europene de a finanța această măsură se limitează la unele modificări specifice ale Regulamentului privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), astfel încât să permită autorităților naționale să aloce o sumă de până la 1 % din bugetul perioadei 2014-2020 pentru această nouă măsură și să utilizeze astfel fondurile necheltuite pentru a răspunde acestor nevoi extraordinare.

În opinia raportorului acestui aviz, dl Arnold Puech d’Alissac, această propunere pune două probleme majore: „Prima este că unele state membre au utilizat deja sau și-au angajat fondurile din FEADR și, ca atare, nu pot profita de acest mecanism de asistență. A doua problemă – și cea mai gravă – este că fondurile care urmau să fie utilizate pentru a îmbunătăți competitivitatea agriculturii și mediul, vor fi folosite de acum pentru a răspunde acestor nevoi urgente de lichidități”.

Din acest motiv, CESE consideră că Comisia Europeană ar trebui să instituie un fond extraordinar, în afara bugetului politicii agricole comune, pentru a putea pune în aplicare măsura propusă, după modelul planului de redresare. (mr)

Redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Având în vedere caracterul extrem de urgent al abordării efectelor economice ale crizei cauzate de coronavirus, Grupul „Angajatori” a solicitat adoptarea unor măsuri rapide și ambițioase într-o scrisoare trimisă tuturor șefilor de stat și de guvern europeni. Numai prin cooperarea dintre statele membre măsurile de redresare și reconstrucție pot contribui la succesul pe termen lung al UE, inclusiv al cetățenilor și întreprinderilor sale.

În scrisoare se solicită un acord rapid și orientat către viitor cu privire la bugetul de redresare. Acest lucru a fost considerat deosebit de important în urma reuniunii Consiliului European din 19 iunie, care a arătat un dezacord considerabil între statele membre. Scrisoarea a fost trimisă și președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintelui Parlamentului European, David Sassoli.

Scrisoarea adresată membrilor Consiliului European a fost însoțită de documentul de poziție al Grupului „Angajatori” al CESE, intitulat „Întreprinderile joacă un rol esențial în redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus”. Acesta prezintă măsurile care trebuie luate pentru a salva și recupera întreprinderile și locurile de muncă. O mare parte a economiei UE este angajată în gestionarea crizei, iar întreprinderile din UE vor intra în dificultate dacă nu beneficiază de sprijin adecvat, de exemplu prin acordarea unui sprijin pe termen scurt (lichidități), consolidarea pieței interne, evitarea unor perturbări grave ale condițiilor de concurență și asigurarea competitivității Europei la nivel mondial.

Întreprinderile care reușesc să depășească dificultățile sunt esențiale pentru redresarea economiei UE. Acordul privind fondul de redresare reprezintă acea decizie rapidă pe care Grupul „Angajatori” al CESE a solicitat-o. Acum, fondurile pachetului de redresare trebuie să ajungă în cel mai scurt timp posibil și fără birocrație la întreprinderi și IMM-uri. Capacitatea de redresare a economiei noastre depinde în exclusivitate de întreprinderile private. (kr)

Redactat de Grupul „Lucrători”

Germania a preluat președinția Consiliului UE într-un moment decisiv pentru Europa, în care Uniunea noastră se află la răscruce de drumuri. Ne confruntăm cu cea mai brutală criză trăită în timp de pace în ultimii 90 de ani, cu peste o sută de mii de decese în Europa și cu șocuri economice masive, pentru a nu menționa incertitudinea unor viitoare valuri ale pandemiei. În lunile dificile ale măsurilor de izolare, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, dar și angajații din transporturi, supermarketuri și salubrizare – locuri de muncă precare și prost plătite – au dus greul efortului de a asigura funcționarea țărilor noastre.

„Împreună pentru Europa” este un motto cu care ne putem identifica cu toții, însă principiile sale de durabilitate, echitate, securitate, valori comune și inovare trebuie promovate. Inițiativele concrete din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale – cum ar fi salariul minim european, punerea în aplicare a principiului remunației egale pentru muncă egală, detașarea lucrătorilor și condițiile de muncă transparente – sunt mai necesare ca oricând.

În locul măsurilor de austeritate adoptate în urma ultimei crize, care a dus la o spirală a datoriilor, la stagnare și a secat sistemele noastre de sănătate de resursele necesare (fapt pe care îl decontăm acum), Europa trebuie să ofere măsuri solide și comune pentru un plan de redresare și reconstrucție, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ne confruntăm cu o scădere de 15 % a PIB-ului; prin urmare, scenariul „business as usual” nu mai poate fi considerat o opțiune. Criza continuă să se adâncească, dar statele membre nu dispun în aceeași măsură de dotările necesare pentru a face față acestei situații, iar lipsa unui răspuns coordonat la nivel european poate duce la colaps social și economic, punând în pericol însăși existența UE.

Misiunea președinției germane este una de dimensiuni uriașe – dar, la fel de mare este și riscul unui eșec în cazul în care planurile de redresare intră în impas în negocierile Consiliului, devin inutile prin vetoul național legat de fiecare euro sau dacă se transformă într-o „operațiune de salvare” de tip Troika, precum cea care a afectat UE cu un deceniu în urmă, aducând întregul continentul în starea de nepregătire în care se află și acum. După cum a declarat președintele Grupului „Lucrători”: „Cu cât sunt mai decisive măsurile de redresare și cu cât sunt mai adaptate la situația fiecărui stat membru și a populației sale, cu atât va fi Europa mai credibilă și cu atât se va dovedi mai capabilă să depășească provocările fără precedent cu care ne confruntăm în această criză. Este vorba, așadar, de o chestiune de justiție socială și de solidaritate; în același timp, măsurile reprezintă și un bastion împotriva oricărei manifestări de autoritarism care ar putea apărea pe fondul inegalităților și decalajului social în țările UE, odată ce starea de urgență în materie de sănătate se va fi încheiat”.

Text redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

La 22 iunie, Grupul „Diversitate Europa” a organizat o conferință pe tema Organizațiile societății civile din Europa în ajutorul refugiaților și migranților, cu participare la fața locului sau de la distanță

Evenimentul și-a propus să ilustreze rolul central al organizațiilor societății civile și provocările cotidiene cu care se confruntă în acțiunile de sprijinire a refugiaților și migranților. Conferința s-a străduit, de asemenea, să readucă în atenția responsabililor politici această problemă și să ofere un forum de discuții între societatea civilă și instituțiile UE, în special în contextul procesului de redresare și reconstrucție a UE după criza generată de COVID‑19.

În primul grup de dezbatere, organizații ale societății civile din patru țări (Grecia, Italia, Cehia și Suedia) au fost invitate să își prezinte experiența practică în materie de sprijinirea refugiaților și migranților care traversează Europa în momentul sosirii și în integrarea acestora în statele membre ale UE.

În grupul al doilea, dl Michael Shotter, directorul DG Migrație și Afaceri Interne și dl Erik Marquardt, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (Grupul Verzilor/ALE, Germania) au reprezentat Comisia Europeană și Parlamentul European. Dna Rossella Nicoletti (EUROCITIES), membră a Biroului, a reprezentat Forumul european privind migrația.

Dl Pavel Trantina, vicepreședinte al Grupului „Diversitate Europa”, a rezumat discuțiile primului grup, menționând, printre provocările cu care se confruntă aceste organizații în activitatea de zi cu zi, lipsa de respect față de refugiați și organizațiile care îi ajută, infrastructura inadecvată, sprijinul educațional și psihologic insuficient, lipsa unor orientări clare din partea statelor membre și birocrația excesivă. Lipsa finanțării și rețelele de introducere ilegală de persoane de la frontiere se numără, de asemenea, printre principalele obstacole cu care se confruntă organizațiile societății civile.

Dl Séamus Boland, președintele ales al Grupului Diversitate Europa, a încheiat conferința, subliniind costul uman ridicat al migrației către Europa și importanța coeziunii sociale, a respectării demnității acestor persoane și a manifestărilor de solidaritate.

Președintele ales a declarat că Grupul „Diversitate Europa” își va continua activitatea pe acest subiect și va coopera cu instituțiile UE și statele membre pentru a aborda problemele ridicate de organizațiile societății civile active în acest domeniu.

Mai multe informații pe pagina internet a evenimentului. (jk)