CESE info

Sesiunea plenară a CESE din luna iunie a găzduit o dezbatere cu comisarul Maroš Šefčovič, privind viitorul uniunii energetice a Europei; CESE și-a prezentat poziția cu privire la strategia UE propusă pentru reducerea pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră.

CESE a fost de acord că tranziția către o Europă fără emisii de dioxid de carbon ar trebui să fie echitabilă din punct de vedere social, eficientă și în care toți actorii să-și unească forțele și să-și îndeplinească sarcinile ce le revin, și a subliniat nevoia de a acționa și după 2030. „În întreaga Europă este recunoscut faptul că este nevoie să se acționeze urgent împotriva schimbărilor climatice”, a afirmat dl Šefčovič și a adăugat că schimbările climatice au devenit un subiect electoral central în UE și că „în Europa vedem, în sfârșit, schimbările climatice ca pe o oportunitate de reorientare și reorganizare a economiei noastre”.

Dl Jahier a fost de aceeași părere. El a susținut că obiectivul de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050 este esențial pentru viitorul Europei și se întreba dacă – în ciuda progresului considerabil în lupta împotriva schimbărilor climatice – politicile sunt destul de ambițioase și dacă există suficiente resurse pentru a atinge țelul pe termen lung de zero emisii până în 2050.

CESE a sprijinit strategia UE propusă privind reducerea pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră și obiectivul ca Uniunea Europeană să devină o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În avizul elaborat de Pierre Jean Coulon și Stefan Back, Comitetul pledează pentru un dialog permanent cu cetățenii și o tranziție echitabilă din punct de vedere social. În plus, susține că ar trebui încheiat un nou pact social.

„O astfel de tranziție este posibilă și benefică pentru Europa, însă nimeni nu trebuie lăsat pe dinafară – trebuie să ne unim cu toții forțele pentru a atinge acest țel comun. Nu-i putem separa pe cetățeni de factorii de decizie”, a declarat dl Coulon.

Mobilitatea este esențială: progresul în acest domeniu este imperios necesar și posibil. „Trebuie să găsim soluții pentru a reduce amprenta de CO₂ a UE, fără impact negativ asupra întregii economii și a societății sale”, a afirmat dl Back. „Am putea să concepem, să adoptăm și să punem în aplicare un sistem de stabilire a prețurilor pentru emisiile de dioxid de carbon care să ia în calcul efectele sale asupra întreprinderilor și cetățenilor și să fie pe deplin acceptat de aceștia”, a conchis el. (mp)

Într-un aviz recent adoptat, CESE solicită liderilor UE să-și intensifice eforturile pentru a consolida rolul internațional al monedei euro. CESE afirmă că o monedă euro puternică ar contribui la bunăstarea cetățenilor și a întreprinderilor din UE, ar susține valorile comune și ar promova interesele comune.

De asemenea, Comitetul susține că măsurile ce vor fi luate în continuare pentru consolidarea creșterii și a rezilienței economice și adaptarea capacității economiilor din zona euro vor conduce în cele din urmă la un rol internațional mai puternic al monedei euro. Avizul CESE prezintă recomandări care merg dincolo de propunerile Comisiei Europene.

Baza unei economii mai puternice a zonei euro, care să susțină moneda comună, ar trebui s-o reprezinte coeziunea socială , convergența economică, competitivitatea și inovarea. Trebuie să se reducă divergențele dintre statele membre, deoarece ele limitează performanța economică a UE.

CESE solicită și o abordare mai unificată în diplomația internațională și o poziție mai proactivă în promovarea intereselor comune, ceea ce ar putea crea mai multe oportunități comerciale.

Pentru CESE, o altă prioritate clară o reprezintă finalizarea uniunii economice și monetare și a uniunii bancare. În acest sens, Comitetul recomandă examinarea opțiunilor de creare a unor active mai lichide și mai sigure exprimate în moneda euro. Aceste opțiuni ar putea contracara actuala fragmentare a pieței obligațiunilor suverane din zona euro, care prejudiciază încrederea pieței în moneda unică.

Aflați mai multe despre recomandările CESE privind consolidarea utilizării monedei euro la nivel internațional și numeroasele beneficii pe care aceasta urmează să le aducă cetățenilor și întreprinderilor din UE. (jk)

Într-un aviz exploratoriu, CESE solicită îmbunătățirea strategiilor macroregionale și prezintă un set de propuneri politice cu scopul de a le valorifica întregul potențial.

Propunerile au fost prezentate în iunie și au la bază o analiză aprofundată a strategiilor macroregionale existente. Analiza a arătat că strategiile s-au dovedit un instrument util pentru politica de coeziune și au consolidat integrarea și cooperarea până în prezent, dar nu au reușit să răspundă așteptărilor în ceea ce privește ajutorul dat în vederea reducerii disparităților sociale și teritoriale și a promovării durabilității mediului.

Pentru a îmbunătăți impactul strategiilor asupra reducerii disparităților, Comitetul recomandă, în primul rând, îmbunătățirea comunicării și a conectivității între partenerii de cooperare și încurajează implicarea mai strânsă a organizațiilor societății civile în punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor.

Prin urmare, factorii de decizie politică trebuie să-și intensifice acțiunile, să stimuleze angajamente active cu privire la strategiile macroregionale și să reducă birocrația. Un alt aspect important se referă la introducerea funcționării în rețea, interconectare și gestionarea bazelor de date existente.

CESE consideră că trebuie îmbunătățită comunicarea pe tema strategiilor macroregionale, pentru a consolida vizibilitatea acestora și a stimula colaborarea în rețea și participarea.

Ar trebui să se acorde prioritate creării de rețele și de clustere ale partenerilor sociali, ale actorilor socioeconomici și ale organizațiilor societății civile, atât în sens geografic, cât și în sens sectorial. Implicarea acestora în luarea deciziilor, în planificarea și în evaluarea politicilor este extrem de utilă pentru punerea în aplicare a strategiilor macroregionale și poate stimula coeziunea și durabilitatea socială și de mediu.

În sfârșit, CESE propune instituirea unor rețele eficiente pentru activitățile educaționale. Acestea ar putea contribui, de asemenea, la îmbunătățirea performanței în ceea ce privește durabilitatea mediului. (jk)

Pentru a marca „Marele start” al Turului Franței, CESE a organizat, la 3 iulie, prezentarea unei cărți despre campionul italian la ciclism și eroul de război Gino Bartali, cu participarea autorului, jurnalistul Alberto Toscano. Evenimentul a inclus și o dezbatere pe tema mobilității curate.

„Trebuie să faci lucruri bune, dar nu trebuie să vorbești despre asta”, obișnuia să spună Gino Bartali, campionul italian la ciclism, triplu câștigător al Turului Italiei și dublu câștigător al Turului Franței. Povestea lui este redată în cartea lui Alberto Toscano „O bicicletă împotriva fascismului, destinul incredibil al campionului Gino Bartali” (Una bici contro il fascismo), prezentată la CESE la 3 iulie 2019.

Opozant al regimului Mussolini, Gino Bartali a salvat viața a sute de evrei din Italia în timpul Holocaustului, asumându-și rolul de curier și transportând documente confidențiale cu bicicleta, mii de kilometri, în timp ce, oficial, se antrena pe cursele lungi pentru care era faimos. A fost un erou discret, care nu a vorbit niciodată despre activitățile lui din timpul războiului, nici măcar după instaurarea păcii.

Evenimentul organizat de CESE a inclus și o dezbatere privind mobilitatea curată, la care au participat, printre alții, Luca Jahier, președintele CESE, Pierre Jean Coulon, președintele Secțiunii TEN a CESE și Philippe Close, primarul orașului Bruxelles. Scopul a fost de a omagia nu numai sportul și un mod de transport ecologic, ci și valorile umane. (mp)

Adesea portrete unidimensionale sau compătimitoare ale persoanelor cu handicap, înconjurate de mituri și imagini eronate, și oferta în continuu insuficientă de știri și programe de divertisment care să îndeplinească criteriile de accesibilitate deplină – mass-media europeană au încă un drum lung de parcurs până la a comunica cu privire la handicap într-un mod exact și cuprinzător.

Subiectul principal pe ordinea de zi a audierii pe tema „Să comunicăm drepturile persoanelor cu handicap” – organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE) la 28 iunie, la Bruxelles – a fost rolul central al mass-mediei în sensibilizarea cu privire la drepturile persoanelor cu handicap și la combaterea stigmatizării și a prejudecăților față de persoanele cu handicap, care străpung încă toate straturile societății europene.

„Comunicarea cu privire la drepturile persoanelor cu handicap ar trebui considerată o componentă importantă a unei chestiuni mai ample referitoare la modul în care redăm diversitatea societății noastre în totalitatea ei. Ea este epicentrul valorilor noastre democratice. Aceasta va fi una dintre chestiunile cele mai importante în următorii ani”, a declarat membrul CESE Ioannis Vardakastanis, în deschiderea evenimentului.

La audiere au participat membri ai CESE și reprezentanți ai diferitelor organizații neguvernamentale care sprijină persoanele cu handicap. Au fost prezenți și reprezentanți ai Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER) și ai Institutului pentru Diversitate Media, un organism de supraveghere a mass-mediei, care încurajează acoperirea mediatică responsabilă a diversității. (ll)

Îmbunătățirea implementării Pilonului european al drepturilor sociale, cu un accent pus pe promovarea serviciilor esențiale – aceasta a fost una dintre temele sesiunii plenare din iunie, în cadrul căreia membrii au adoptat un aviz din proprie inițiativă pe această temă, elaborat de Raymond Hencks și Krzysztof Balon.

CESE subliniază că toată lumea are dreptul să beneficieze de servicii esențiale precum apa, energia și transporturile, aspecte vitale pentru justiția socială.

Așa cum a evidențiat raportorul Hencks, unele dintre aceste servicii sunt reglementate și implementate insuficient la nivelul statelor membre. „Cerem ca toată lumea să poată beneficia de serviciile esențiale”, a declarat el, adăugând însă că acest lucru nu ajunge. „Mai este încă nevoie de clarificări ale conceptului de servicii esențiale și trebuie luate măsuri concrete pentru a remedia neajunsurile actuale și a garanta buna funcționare a acestor servicii, în funcție de nevoile utilizatorilor.”

Ca atare, CESE salută principiul 20 din Pilonul social, cel care reiterează dreptul de acces la servicii esențiale. „Aceste servicii reprezintă o parte vitală a justiției sociale și își găsesc temeiul în principiul egalității de tratament al utilizatorilor, care interzice orice tip de discriminare sau excludere, și pe principiul accesului universal la servicii de înaltă calitate și accesibile ca preț”, a confirmat dl Balon. (mp)

Reunite la Roma la 13 și 14 iunie, pentru a discuta despre rolul lor în dezvoltarea durabilă a Europei și în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, consiliile economice și sociale naționale și Comitetul Economic și Social European au transmis un mesaj liderilor UE.

Dezbaterea a avut loc cu ocazia reuniunii anuale a președinților și secretarilor-generali ai CESE și ai consiliilor economice și sociale din statele membre ale UE, organizată de CESE împreună cu Consiliul Economic și Social din Italia (CNEL).

Principalii vorbitori în sesiunea de deschidere – la care a participat președintele italian, Sergio Mattarella – au fost ministrul italian de externe, Enzo Moavero Milanesi și președintele CNEL, Tiziano Treu.

Președintele CESE Luca Jahier a cerut noului Parlament European și viitoarei Comisii Europene să preia cu fermitate și hotărâre conducerea politică, pentru ca Europa să poată deveni campioană mondială a dezvoltării durabile.

Principalele concluzii ale dezbaterii, transmise principalelor instituții ale UE, au fost:

• Agenda 2030 a ONU trebuie să fie prioritatea generală a UE în următorul deceniu, pentru a face față celor cinci tranziții fundamentale:
  • o transformare economică,
  • o transformare energetică și ecologică,
  • o transformare socială amplă,
  • o transformare democratică și participativă și
  • o tranziție geopolitică în relațiile internaționale.
• Agenda 2030 este o strategie de pe urma căreia toate părțile au de câștigat:
  • angajatorii, fiindcă lupta pentru competitivitate va fi purtată la nivel mondial în sectoarele legate de Agenda pentru dezvoltare durabilă;
  • lucrătorii, fiindcă mai multe ODD sunt legate de dimensiunea socială a Europei;
  • societatea civilă, care, implicată pe deplin în guvernanță, ar putea avea un rol decisiv în monitorizarea corespunzătoare a punerii în aplicare a ODD.
• Trebuie elaborată o foaie de parcurs, în vederea stimulării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, multe părți ale acestuia fiind încă în mare parte neabordate.
• Și procesul semestrului european ar trebui adaptat la Agenda 2030.
• 40 % din bugetul total al UE pentru perioada 2021-2027 ar trebui dedicat dezvoltării durabile.
• Viitoarea Comisie ar trebui să numească un vicepreședinte responsabil cu integrarea ODD în toate politicile UE.
• Acesta este un proiect de speranță și reziliență, care are potențialul de a consolida unitatea și solidaritatea în interiorul UE, mobilizând societatea civilă și în special pe tineri.
• Consiliile economice și sociale ar putea avea rolul de consilii pentru participare civică, însărcinate cu organizarea de consultări publice pe tema noilor modele de dezvoltare durabilă.
• UE, în calitatea sa de cea mai mare economie mondială, trebuie – prin intermediul politicii sale comerciale – să își asume un rol fundamental în promovarea agendei pentru dezvoltare durabilă la nivel mondial.

Concluziile reuniunii sunt disponibile în întregime aici. (dm)

Comitetul Economic și Social European a solicitat UE să adopte o abordare mai proactivă în fața înmulțirii cazurilor de încălcare a statului de drept în întreaga Uniune, pe fondul îngrijorării că situația ar putea degenera într-o adevărată criză a democrației și a drepturilor și libertăților fundamentale.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iunie, CESE a solicitat organizațiilor societății civile să se implice mai eficient și mai direct în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de protecție împotriva subminării statului de drept în UE. Multe dintre aceste organizații contribuie la creșterea gradului de conștientizare, acționează ca observatori sau susținători și, ca atare, sunt adesea primele care au de suferit sub regimuri autoritare.

Subliniind că deține un rol special și că are datoria să acționeze atunci când activitățile membrilor săi și societatea civilă în general sunt în pericol în UE, CESE a solicitat o mai bună protecție a organizațiilor societății civile și a altor observatori precum jurnaliștii, avertizorii de integritate și apărătorii drepturilor omului.

Avizul reprezintă contribuția CESE la procesul de reflecție privind consolidarea în continuare a statului de drept în cadrul UE, propus de Comisia Europeană într-o comunicare recentă, prin care a invitat toate părțile interesate să contribuie la dezbatere.

CESE a afirmat că salută eforturile Comisiei de a utiliza mijloacele disponibile pentru a consolida statul de drept în statele membre, deși observă că acestea nu sunt suficiente pentru prevenirea sau anihilarea atacurilor concertate asupra drepturilor și libertăților fundamentale.(II)

Principalul obiectiv al Președinției finlandeze a Uniunii Europene, care a început la 1 iulie, este reducerea drastică a emisiilor, pentru realizarea neutralității climatice până în 2050. CESE va sprijini Președinția finlandeză în acțiunile sale pentru protecția climei și va continua să creeze un cadru european favorabil pentru inițiativele cetățenești și pentru cele plasate sub responsabilitatea comunității.

Alte priorități ale Președinției finlandeze sunt consolidarea valorilor comune și a statului de drept, încurajarea competitivității și incluziunii sociale a UE, consolidarea poziției UE ca lider mondial în domeniul acțiunilor climatice și deplina securitate a cetățenilor ei.

În cursul acestui semestru, Președinția finlandeză se va confrunta cu provocări majore, inclusiv supravegherea procesului implicat de Brexit și a negocierilor statelor membre privind următorul Cadru financiar multianual (CFM). CESE va încerca să exercite o influență pozitivă asupra negocierilor, în vederea încheierii lor la timp, bazându-se pe recomandările sale politice privind CFM post-2020 și în special pe propunerile legislative sectoriale privind programele de cheltuieli.

Așa cum reflectă și motto-ul său, „O Europă durabilă, un viitor durabil”, Finlanda se va concentra asupra promovării unei culturi ecologice a reuniunilor, organizând multe dintre ședințe la Helsinki, unde vor avea loc șase reuniuni informale ale miniștrilor, servind participanților apă potabilă finlandeză de la robinet, în carafe, și alimente din producția ecologică locală.

CESE va organiza, la rândul său, o serie de ședințe în țara Președinției UE. Biroul CESE a avut deja o ședință la Helsinki, la 6 iunie, iar cele trei Grupuri ale Comitetului au programate ședințe în Finlanda în următoarele luni („Angajatori”: 8 și 9 octombrie, „Lucrători”: 9 octombrie, „Diversitate Europa”: 16 și 17 septembrie). Din 1995, de când a aderat la UE, Finlanda deține pentru a treia oară președinția rotativă. Celelalte două mandate ale sale au fost în 1999 și 2006. Pentru informații suplimentare privind activitățile CESE în timpul Președinției finlandeze consultați broșura: https://bit.ly/2XHm6xb.(ml)

redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Pentru creșterea economică, impozitele pe profit sunt cea mai dăunătoare formă de impozitare Contrar percepției publice, nu a existat nici o scădere a cotei din PIB reprezentată de veniturile fiscale obținute prin impozitarea profitului în ultimii 40 de ani. Țările care au redus rata efectivă de impozitare a profitului în ultimii ani au constatat o crește a investițiilor în anii ce-au urmat. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu recent comandat de Comitetul Economic și Social European la cererea Grupului „Angajatori”.

O rată înaltă de impozitare a profitului poate îngreuna activitatea întreprinderilor prin anularea rentabilității anumitor proiecte de investiții și, în consecință, prin reducerea bazei de impozitare și, astfel, a veniturilor fiscale colectate. În medie, creșterea cu 1 % a ratei de impozitare a investițiilor străine directe (ISD) provoacă un declin al acestora cu 3,7 %.

De asemenea, analiza arată că reducerea impozitului pe profit nu conduce în mod necesar la deficite semnificative în finanțele publice, ci în realitate este aproape neutră din perspectiva încasărilor fiscale. În cazul a șase țări, reducerea impozitului pe profit a condus la o creștere a veniturilor fiscale. Reducerea impozitului pe profit înseamnă mai multă creștere – reducerea ratei de impozitare cu 10 % poate contribui cu 1-2 % la creșterea anuală.

„Studiul își propune să servească drept instrument util și fiabil în dezbaterea despre impozitare. Acest lucru este deosebit de important în actuala situație a Uniunii Europene, unde percepția publică despre impozitarea societăților comerciale (în special a marilor companii multinaționale) este distorsionată și exploatată de populiști”, a declarat Krister Andersson, vicepreședinte al Grupului „Angajatori”. Studiul oferă date și exemple concrete care contrazic acest discurs.

În timp ce ratele de impozitare au scăzut semnificativ în ultimii 40 de ani, veniturile fiscale provenite din impozitul pe profit, exprimate ca proporție din PIB, sunt încă la un nivel similar celui din anii `80. Veniturile fiscale provenite din impozitele pe profit se situează în intervalul 2-3 % din PIB, în timp ce veniturile din impozitul pe salarii, TVA și impozitul pe venituri, însumate, reprezintă peste 30 %.

Studiul este disponibil și poate fi descărcat de pe site-ul web al CESE, la următoarea adresă: https://europa.eu/!NB43bP (lj)

redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

La 25 iunie, Grupul „Lucrători” a ținut la București, România, o ședință extraordinară, axată pe drepturile forței de muncă și convergența socială: o Europă a valorilor comune. Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători”, a felicitat Președinția română pentru mai multe realizări care s-au dovedit cruciale pentru îmbunătățirea vieții celor ce muncesc, cum ar fi înființarea Autorității Europene a Muncii, Directiva privind echilibrul între viața profesională și cea privată și Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă.

Dezbaterile s-au axat pe principalele provocări legate de mobilitatea forței de muncă, ocuparea unui loc de muncă și convergența drepturilor sociale în Uniunea Europeană. Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii și justiției sociale din România a subliniat necesitatea convergenței economice și, în special, necesitatea de a se reduce diferența de remunerare între țările din vest și cele din est.

Mai mulți vorbitori au menționat Pilonul european al drepturilor sociale, care, dacă este pus corect în aplicare, ar putea conduce la o convergență ascendentă. Liderii celor cinci confederații sindicale din România au evidențiat provocările sociale și legate de ocuparea unui loc de muncă în această țară, în principal nivelurile ridicate de sărăcie, salariile reduse, problemele privind negocierea colectivă și dialogul social, rata înaltă a emigrării.

În ceea ce privește mobilitatea forței de muncă, ei au arătat că, deși aceasta poate contribui la creșterea economică și la reducerea lacunelor în materie de competențe în UE, pierderea unui număr prea mare de muncitori calificați poate avea un efect dăunător în țările lor de origine, așa cum este cazul României, de unde au emigrat trei milioane de persoane în căutarea unor condiții mai bune de viață. (mg)

Pentru informații suplimentare, faceți clic aici.

redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

La 22 și 23 iunie, a avut loc, în orașul Reims, adunarea generală a Uniunii Naționale a Asociațiilor Familiale din Franța (UNAF), eveniment la care dl Metzler a participat la invitația dnei Basset, vicepreședinta UNAF și membră a Grupului III. Tema principală de dezbatere a fost democrația participativă și rolul organismelor intermediare.

Dl Arno Metzler s-a adresat Adunării în numele Grupului „Diversitate Europa”, vorbind despre modul în care Europa ține seama de opinia societății civile organizate. În discursul său despre politica în domeniul familiei, el a anunțat organizarea unei conferințe a Grupului „Diversitate Europa” cu titlul „Noi modele de urmat pentru societățile europene”; conferința va avea loc la 12 noiembrie 2019.

„Mă întreb de ce nu avem o abordare politică în domeniul familiei la nivel european. Trebuie eliminată această lacună, deoarece familia este un element important al patrimoniului cultural european, ea constituind liantul societății civile și al organizațiilor ei”, a spus dl Metzler. El a adăugat că va îndemna Grupul III „să preia inițiativa la nivel european de a-i reuni pe toți cei care fac posibilă și apără existența familiilor în Europa”.

Cei 600 de participanți au salutat călduros ideea unui Parlament European al Familiei – urmând exemplul Parlamentului Rural European (PRE), instituit de dl . Președinta UNAF a promis să sprijine și să dezvolte Parlamentul European al Familiei și să încurajeze și alte rețele europene consacrate sprijinirii familiei să facă același lucru. (jh)