CESE info

Pe durata a două zile (5 și 6 mai), Comitetul Economic și Social European, în calitatea sa de reprezentant al societății civile, și-a deschis porțile atelierului civic european, forum care a reunit circa o sută de cetățeni reprezentând diversitatea a 27 de state membre (fără Regatul Unit).

Această întâlnire a fost organizată de Comisia Europeană la inițiativa guvernului francez și împreună cu Comitetul, care a găzduit în premieră manifestarea.  

Participanții la acest atelier și-au împărtășit preocupările, temerile și speranțele cu privire la Europa de mâine, pentru a identifica principalele 12 aspecte care îi preocupă pe cetățenii europeni. Ele se referă la toate domeniile vieții, cum ar fi șomajul, educația, migrațiile, mediul, clima, sănătatea, apărarea sau securitatea. Într-un cuvânt, fiecare cetățean avea posibilitatea de a se exprima cu privire la viitorul Europei.

Devenit deja un instrument paneuropean care reprezintă rezultatul consultării organizate de Comisia Europeană, chestionarul va fi disponibil online pentru toți cetățenii europeni începând cu 9 mai, în perspectiva summitului din mai 2019 de la Sibiu. 

Președintele CESE, dl Luca Jahier, a subliniat caracterul unic al acestui proiect, care „ne obligă să ne găsim calea pe măsură ce pășim”, și importanța dialogului pe teme propuse de cetățenii europeni. De asemenea, președintele i-a asigurat pe participanți că părerile lor vor fi luate în considerare: „Diversitatea opiniilor, contextul cultural și lingvistic creează diversitatea spațiului nostru european”..

Thierry Libaert, membru al Grupului III, consideră că atelierul civic european nu poate rămâne o manifestare fără urmare după ce participanții au plecat din Bruxelles. Manifestarea trebuie să aibă continuitate, repetându-se oriunde se vor regăsi participanții, împreună cu membrii CESE, în propriile state membre.

Ideea găzduirii atelierului civic european a apărut în timpul sesiunii CESE din februarie 2018. Invitată la sesiunea plenară a Comitetului, dna Nathalie Loiseau, ministrul pentru afaceri europene al Franței, a prezentat procesul de consultări europene propus de președintele Macron. Din această perspectivă, Georges Dassis (președintele aflat la sfârșit de mandat al CESE) și Luca Jahier (președintele nou ales) au propus participarea imediată și activă a Comitetului, făcând referire la încheierea cu succes a consultărilor desfășurate în 2017 de Comitet în statele membre, în contextul Cărții albe prezentate de J.C. Juncker privind viitorul Europei. (ehp)

Extinderea Uniunii Europene și, în special, propagarea valorilor sale democratice și a standardelor sale juridice în regiunea Balcanilor de Vest sunt în interesul atât al țărilor din Balcanii de Vest, cât și al UE, subliniază Comitetul Economic şi Social European în avizul său Coeziunea economică și socială și integrarea europeană a Balcanilor de Vest – provocări și priorități, adoptat în sesiunea plenară din 19 aprilie.

„Este esențial ca aderarea țărilor din Balcanii de Vest să rămână o prioritate pentru UE”, a afirmat Andrej Zorko, raportorul avizului CESE. „Promovarea valorilor UE în regiune reprezintă o garanție a securității și stabilității și consolidează dezvoltarea socială și economică, precum și democrația și statul de drept în aceste țări. Totodată, se promovează astfel stabilitatea și securitatea UE. Este foarte important ca societatea civilă, inclusiv partenerii sociali, să joace un rol activ în acest proces”.

Corupția, criminalitatea organizată, slăbiciunea generală a instituțiilor statului și a statului de drept, precum și discriminarea grupurilor minoritare sunt numai câteva dintre problemele cu care se confruntă țările din Balcanii de Vest. Economiile lor continuă să crească, dar cele șase țări sunt în continuare printre cele mai sărace din Europa. Conform estimărilor, convergența deplină cu standardele de viață din UE ar putea necesita până la 40 de ani. Prin urmare, CESE consideră că Comisia Europeană ar trebui să elaboreze programe specifice pentru a accelera convergența socială și economică a Balcanilor de Vest.

„CESE constată că procesul de aderare la UE rămâne unul dintre factorii-cheie care incită la implementarea unor reforme în țările din Balcanii de Vest”, a afirmat Dimitris Dimitriadis, coraportorul avizului CESE. „CESE subliniază lipsa unei atenții adecvate pentru efectele economice și sociale ale reformelor întreprinse, având în vedere că există diferențe substanțiale între statele membre ale UE și țările candidate în ceea ce privește nivelul securității economice și sociale. Prin urmare, CESE recomandă evaluarea gradului de coeziune socială, economică și teritorială atunci când se analizează îndeplinirea criteriilor de aderare la UE”. (sg)

Avizul CESE pledează pentru o politică industrială și de producție solidă, bazată pe reciprocitate

„Comisia Europeană trebuie să adopte o politică industrială și de producție solidă, pe baza reciprocității; în caz contrar, industria europeană a tehnologiei maritime nu va putea face faţă concurenței șantierelor navale din Asia”, a avertizat dl Marian Krzaklewski, raportor al avizului CESE pe tema „Strategia LeaderSHIP”, adoptat în sesiunea plenară din 19 aprilie. 

CESE îndeamnă Comisia să accelereze implementarea strategiei LeaderSHIP 2020 și să prezinte cât mai curând principalele recomandări care vor figura în noua strategie pentru acest sector, LeaderSHIP 2030.

„Europa are nevoie de o abordare specifică pentru sectorul construcțiilor navale și pentru industria producătoare de echipamente marine. La fel cum se întâmplă în China, în Statele Unite, în Japonia și în Coreea de Sud, factorii de decizie europeni trebuie să considere acest sector drept unul strategic pentru economia Europei”, a subliniat coraportorul Patrizio Pesci.

O astfel de abordare trebuie să presupună:

• un acord cuprinzător al OCDE care să stabilească norme privind subvențiile și, eventual, o disciplină în materie de stabilire a prețurilor;
• reciprocitatea între Europa și țările terțe, ca principiu director în negocierile comerciale bilaterale și multilaterale;
• un instrument financiar specific care să stimuleze investițiile în acest sector cu grad sporit de risc de capital, etc.

Sectorul tehnologiei maritime europene este un sector industrial esenţial pentru Europa, dar se confruntă cu multe dificultăți, nu în ultimul rând din cauza politicilor protecționiste ale concurenților din Asia de Est.

Cele circa 300 de şantiere navale europene au aproximativ 200 000 de angajaţi și o cifră de afaceri anuală de aproximativ 31 de miliarde EUR. Aproximativ 22 000 de întreprinderi mari și de IMM-uri produc și furnizează echipamente maritime, generând o cifră anuală de afaceri de aproximativ 60 de miliarde EUR. Aceste întreprinderi au peste 350 000 de angajaţi direcţi, iar cota lor de piață la nivel mondial este de aproximativ 50%. (sma)

CESE solicită să se aloce suficiente resurse pentru a se finanța implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru ca Pilonul social să devină o realitate, este nevoie de îmbunătățirea situației din statele membre și de un angajament solid în ceea ce privește bugetul, investițiile și cheltuielile curente.

Implementarea progresivă a Pilonului nu necesită numai angajamentul statelor membre ci și asumarea, responsabilitatea și participarea activă a tuturor celorlalte părți interesate, precum și măsuri adecvate în materie de finanțare, care să reflecte aceste angajamente.

„Elementele-cheie în materie de finanțare vor fi flexibilitatea sporită a normelor bugetare ale UE pentru investițiile publice, utilizarea deplină a fondurilor structurale europene și impozitarea echitabilă”, a afirmat Anne Demelenne (Grupul „Lucrători”, BE), raportoarea avizului CESE pe această temă.

CESE este convins că realizarea unor investiții sociale adecvate va avea un rol hotărâtor pentru a garanta capacitatea statelor membre de a-și îndeplini obiectivele preconizate. Pentru asigurarea unui nivel adecvat al cheltuielilor s-ar putea crea o anumită marjă de manevră în statele membre, inclusiv cu ajutorul programelor de la nivelul UE. Instrumentele europene existente ar trebui să fie utilizate pentru a sprijini investițiile publice în statele membre. 

Așa cum afirmă Anne Demelenne, „principiile Pilonului social și necesitatea punerii sale în aplicare ar trebui să constituie una dintre liniile directoare ale negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE după 2020. Solicităm, alături de Parlamentul European, ca plafonul actual de 1% pentru cheltuielile UE să crească.”

Creșterea investițiilor publice pe teritoriul statelor membre ar putea fi facilitată totodată prin recurgerea la politici adecvate în materie de impozitare și prin invocarea unei „reguli de aur” privind investițiile publice cu obiectiv social. Pe lângă finanțarea publică națională și finanțarea europeană, CESE consideră că investițiile din sectorul privat ar putea să aducă o contribuție utilă în anumite domenii. (jk)

CESE este ferm convins că, în acest moment, UEM nu este încă suficient de rezilientă și stabilă pentru a face față în mod eficace viitoarelor crize. Pledând pentru finalizarea UEM, el îndeamnă factorii de decizie să încheie mai rapid un acord politic mai amplu privind modul de realizare a unei UEM profunde și veritabile, care reprezintă obiectivul final.

„Noii pași pe calea realizării UEM trebuie să aibă la bază o poziție comună fermă a tuturor statelor membre, or, pentru moment, din dezbaterea politică lipsește în mod clar o viziune strategică comună”, a afirmat Mihai Ivașcu, raportorul pentru cel mai recent aviz al CESE privind pachetul UEM al Comisiei Europene.

Stefano Palmieri, preşedintele Secţiunii ECO și coraportor, a afirmat: „Finalizarea UEM necesită un puternic angajament politic, o guvernanță eficientă și o mai bună utilizare a resurselor financiare disponibile. Trebuie dezvoltate noi instrumente financiare pentru prevenirea crizelor și contracararea măsurilor prociclice.”

În avizul său, CESE precizează că, printre altele, noul Fond monetar european nu ar trebui să preia funcția unei „parașute de aur”, ci ar trebui mai curând să prevină crizele bancare, să sprijine dezvoltarea economică și să absoarbă șocurile.

În plus, CESE sugerează ca noile instrumente bugetare propuse - și anume funcția de stabilizare macroeconomică pentru zona euro și un mecanism de convergență specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro - să fie incluse în bugetul UE.

Comitetul a elaborat un aviz separat privind sprijinirea reformelor structurale în statele membre, ca răspuns la propunerile Comisiei.

În avizul său, CESE propune, printre altele, să se elaboreze o strategie clară pentru Programul de sprijin pentru reforme structurale și să se mărească pachetul financiar dedicat acestuia, fără a se penaliza bugetele altor fonduri la fel de importante.

Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul nostru web. (jk)

Investițiile străine directe reprezintă o sursă importantă de creștere, locuri de muncă și inovare și au fost dintotdeauna un factor de susținere esențial pentru dezvoltarea economică și socială, în UE. Ele implică totuși și posibile riscuri pentru securitatea naţională, de unde și necesitatea unui cadru adecvat privind examinarea unor astfel de investiții.

„Investițiile străine în tehnologii generice și în infrastructuri sensibile, cum ar fi aprovizionarea cu energie și cu apă și serviciile financiare, trebuie controlate”, a afirmat Christian Bäumler, raportor pentru avizul CESE privind examinarea investițiilor străine directe, adoptat de Comitet în cadrul sesiunii sale plenare din 19 aprilie.  Examinarea investițiilor în întreprinderi de importanță strategică pentru securitatea națională și ordinea publică din UE este deficitară și necoordonată. Nu toate statele membre au instituit proceduri de examinare – în țările lipsite de astfel de mecanisme, investițiile rămân neexaminate. CESE subliniază că este necesar, la nivelul UE, un sistem care să elimine diferențele dintre statele membre și, totodată, să garanteze protecția intereselor naționale și europene.

În ultimii 10 ani, s-a înregistrat o creștere a investițiilor din țări terțe în UE, majoritatea provenind din Statele Unite, Canada și Elveția, urmate de Brazilia, China și Rusia. Stârnește îngrijorare faptul că unii investitori străini, mai ales întreprinderile de stat, sunt interesate de achiziția unor întreprinderi europene care dispun de tehnologii generice, precum și de realizarea unor investiții în sectoare industriale strategice, în infrastructură și în alte active importante pentru securitatea statelor membre și a întregii UE.

Comitetul salută propunerea Comisiei de regulament de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană, însă constată că subiectul nu este pe deplin cunoscut, căci Comisia nu a efectuat o evaluare exhaustivă a impactului fluxurilor de investiții.

„Propunerea de mecanism de examinare al UE reprezintă un pas înainte, dar nu poate asigura încă pe deplin protejarea intereselor UE și ale statelor membre. Într-o astfel de situație, în acest stadiu, nu trebuie ca sistemul să devină greoi, să necesite prea mult timp și să fie costisitor”, a declarat coraportorul CESE, Gintaras Morkis. (sg)

CESE sprijină ferm obiectivele uniunii energetice și încurajează societatea europeană să își asume pe deplin acest proiect. Uniunea energetică este relevantă nu numai pentru politicile sectoriale, cum ar fi energia, transporturile și schimbările climatice; ea oferă şi o serie de oportunități pentru ca Europa să devină mai democratică, mai unitară, mai competitivă și mai dreaptă. Acest deziderat presupune existenţa unui dialog eficace pe tema energiei, la care trebuie să participe societatea civilă organizată de la nivel european, național, regional și local.

În avizul CESE adoptat la sesiunea plenară din aprilie, Toni Vidan şi Christophe Quarez au trecut în revistă progresele către o uniune energetică europeană, după publicarea, în noiembrie 2017, a celui de-al treilea raport al Comisiei Europene pe această temă.

Societatea civilă organizată trebuie să fie implicată în permanenţă într-un mod activ. Un dialog eficient pe tema energiei presupune un efort concertat din partea tuturor instituţiilor UE şi a membrilor acestora, atât la Bruxelles, cât și la fața locului în statele membre, pentru a discuta despre avantajele și problemele cu care se confruntă uniunea energetică, a-i implica pe cetățeni în elaborarea planurilor de tranziție energetică și a organiza dezbateri publice cu privire la modul în care oamenii își imaginează viitorul energiei în Europa.

Comitetul propune soluții practice pentru a încerca să depășească barierele existente: un pact social pentru o tranziție energetică orientată spre cetățeni, un serviciu european de informare în domeniul energiei, un fond european pentru adaptare la tranziția energetică și un program Erasmus Pro ecologic. (mp)

CESE sprijină eforturile Comisiei de a reduce diferența de remunerare de 16,3% dintre femei și bărbați în UE, dar propune măsuri suplimentare, inclusiv punerea unui accent deosebit pe combaterea stereotipurilor sociale și culturale tradiționale care determină alegerile educaționale și de carieră ale femeilor.

În avizul său pe tema „Planul de acțiune al Comisiei referitor la combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați”, CESE a subliniat şi importanța transparenței salariale și a auditurilor salariale în cadrul întreprinderilor. El a îndemnat Comisia să demareze colectarea de date individualizate în vederea producerii de statistici mai precise privind sărăcia în rândul femeilor, care este adesea mascată din cauza faptului că datele sunt colectate pentru fiecare gospodărie și nu în mod individual.

Disponibilitatea unor date mai precise privind salariile ar permite negocieri colective mai informate, ceea ce este extrem de important.

„Partenerilor sociali le revine un rol decisiv în acest context, deoarece estimările arată că o creştere cu un procent a dialogului social reduce diferența de remunerare între femei și bărbați cu 0,16 la sută”, a declarat dna Anne Demelenne, raportoarea acestui aviz.

Coraportorul, dna Vladimira Drbalová, a arătat că s-ar putea realiza progrese majore dacă femeile ar lucra în sectoare mai bine plătite, cum ar fi cercetarea științifică, TIC, transporturile sau construcțiile.

De asemenea, CESE a menționat că statelor membre le revine un rol important, dat fiind că ele ar trebui să își îmbunătăţească furnizarea de servicii de îngrijire pentru copii și pentru persoane în vârstă, asigurând astfel un echilibru mai bun între viața profesională şi cea privată.

Dacă eforturile Comisiei nu vor duce la niciun rezultat până la sfârșitul anului 2019, CESE va lua în considerare posibilitatea de a propune Comisiei introducerea unor măsuri cu caracter obligatoriu, care ar putea include sancțiuni. (ll)

Existența unor rețele energetice mai puternice și interconectate reprezintă o premisă indispensabilă a uniunii europene a energiei. Doar prin dezvoltarea și integrarea rețelelor energetice europene, sistemele energetice ale continentului își pot atinge obiectivele: să furnizeze europenilor, pe bază competitivă, energie accesibilă ca preț, sigură și durabilă.

Prin avizul CESE adoptat în sesiunea plenară din aprilie (raportor: Andrés Barceló Delgado), Comitetul salută comunicarea Comisiei privind consolidarea rețelelor energetice europene și subliniază că sprijinul financiar furnizat prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) a permis viabilizarea unui număr tot mai mare de proiecte în toată UE.

„Mai sunt multe de făcut”, a declarat dl Barceló Delgado. „Multe state membre nu vor reuși să atingă obiectivul de interconectare de 10% până în 2020. Cauzele care stau la baza acestor eșecuri (proceduri administrative complexe, implicații politice, finanțare, lipsa sprijinului din partea societății) nu au fost abordate în mod adecvat și riscă să compromită realizarea țintelor pentru 2030”, a continuat el.

Pentru a rezolva anumite chestiuni nesoluționate, CESE a formulat, ca atare, o serie de recomandări ce urmăresc realizarea unor analize mai aprofundate, implicarea pe deplin a părților interesate într-un stadiu timpuriu și sporirea bugetului alocat. (mp)

Programele de ucenicie ar trebui concepute cu implicarea activă a persoanelor direct afectate – ucenicii înșiși și organizațiile lor. Aceasta este principala reținere a CESE cu privire la propunerea de Cadru al UE pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, care, în opinia CESE, va contribui la îmbunătățirea standardelor în întreaga UE.

Organizaţiile de tineret și de părinți, asociațiile studenţilor și ucenicii înșiși nu sunt considerați în mod automat părţi interesate în procesul de dezvoltare a uceniciilor. Însă, având în vedere că sunt principalii beneficiari ai unor astfel de programe, ar trebuie să aibă un cuvânt de spus în conceperea, administrarea și implementarea lor, afirmă CESE în avizul adoptat la 19 aprilie privind Propunerea de recomandare a Consiliului privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace

Este esenţială implicarea partenerilor sociali, cum sugerează propunerea, dar este de asemenea vital să se atragă sprijinul altor entități-cheie, susține CESE, care s-a bazat pe expertiza Forumului European de Tineret în definirea poziției sale.

Dar uceniciile nu pot soluționa șomajul. Chiar dacă pot îmbunătăți șansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, șomajul este o chestiune complexă care trebuie abordată din diferite perspective, subliniază CESE.

În ansamblu, CESE salută propunerea, întrucât ea oferă o înţelegere comună a ceea ce reprezintă ucenicia de calitate și defineşte elementele-cheie ale acesteia: contract scris, reguli de remunerare, timpul petrecut la locul de muncă, protecţia socială, sănătatea şi securitatea etc.

În opinia CESE, sprijinul acordat IMM-urilor pentru ca acestea să asigure ucenicii de calitate este o prevedere oportună, iar mobilitatea transnațională pentru ucenici este, de asemenea, un atu.

CESE este pregătit să monitorizeze – din perspectiva societății civile organizate – punerea în aplicare a noului cadru în statele membre.

Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită Comisiei să fie mai riguroasă în facilitarea accesului consumatorilor la noi forme de mobilitate mai curate și la prețuri accesibile, și să acorde sprijin financiar sporit pentru transportul public. Avizul Comitetului pe tema „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute”, adoptat în sesiunea plenară de săptămâna trecută, a analizat propunerea Comisiei de reducere efectivă a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier.

CESE atrage atenţia asupra abordării generale neutre din punct de vedere tehnologic, care, conform raportorului Ulrich Samm, nu este urmată pe deplin în inițiativele propuse. Prin urmare, se recomandă mai degrabă o abordare mai flexibilă, în loc să se stabilească, de exemplu, praguri fixe de emisii sau obiective minime în materie de achiziții. CESE subliniază faptul că Comisia ar trebui nu numai să pună accentul pe noi tehnologii, precum autoturismele electrice, ci și să ia în considerare uriașul potențial de îmbunătățire a flotei existente. (ia)

La șase ani de la lansarea inițiativei cetățenești europene (ICE) și ca urmare a unor critici constructive repetate și a unor solicitări de îmbunătățire, îndeosebi din partea Comitetului Economic și Social European (CESE) și a altor instituții, Comisia Europeană a propus în cele din urmă anumite modificări ale acestui important instrument de democrație participativă.

Cu ocazia celei de-a șaptea ediții a Zilei ICE, organizată de CESE, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei, a prezentat principalele schimbări, inclusiv reducerea vârstei de la 18 la 16 ani și simplificarea cerințelor privind datele în cadrul colectării de semnături.

Ziua ICE s-a concentrat pe tema „Să acționăm împreună”, urmărind să sublinieze valoarea cooperării și a responsabilității comune în promovarea cetățeniei active.

Președintele CESE, Georges Dassis, a salutat inițiativa Comisiei, văzând în ea un pas înainte pe calea simplificării și reducerii sarcinii administrative, dar și-a exprimat regretul că propunerea actuală nu prevede consolidarea monitorizării. „Inițiativele cetățenești europene încununate de succes trebuie să stimuleze dialogul și o monitorizare adecvată la nivelul UE”, a insistat el.

În discursul său programatic, noul președinte al CESE, Luca Jahier, a subliniat importanța articolului 11 din TUE, care impune instituțiilor europene obligația juridică de a consulta societatea civilă și cetățenii, angajându-se să dialogheze cu ei. „O ICE funcțională ar trebui să-i responsabilizeze pe cetățeni să-și facă auzită vocea, să le dea un sens de apartenență și identitate, ajutându-i să-și recapete încrederea și să redescopere solidaritatea specifică proiectului european. Ca atare, CESE a pledat totdeauna foarte hotărât în favoarea ICE”.

În cadrul a trei ateliere, participanții și-au exprimat cu consecvență dorința ca UE să-și manifeste mai mult prezența, cerându-le liderilor europeni și de la nivel național să dea ascultare păsurilor cetățenilor. (sma)

Dl Cillian Lohan, membru al CESE, dar şi al Platformei europene a părților interesate privind economia circulară, a susţinut în cadrul unei audieri pe tema „Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”, organizată de CESE, că pentru a stimula tranziția nu este nevoie doar de tehnologie, ci şi de acţiuni care să determine în acelaşi timp schimbări comportamentale pe scară largă. El s-a declarat convins că am putea „induce o schimbare de comportament dacă oferim alternative interesante și convenabile”. Schimbarea modului nostru de consum ar reprezenta un element esențial în ceea ce privește rezultatele pe care le-am putea obține în viitor. Făcând trimitere la tranziția necesară către o economie circulară, el a afirmat că pare a fi „absolut obligatorie trecerea de la ideea de consumatori la cea de utilizatori în ceea ce privește consumul excesiv și deșeurile”.

O serie de experți din diferite domenii au dezbătut aceste aspecte importante, principalele concluzii urmând să ofere o contribuție semnificativă din partea societății civile la avizul CESE în curs de elaborare privind strategia și directiva menționate mai sus.

redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Prin păstrarea unui minut de reculegere, sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European a comemorat împlinirea a 75 de ani de la Revolta din ghetoul Varșoviei – cea mai amplă revoltă armată a evreilor din cursul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pentru a marca acest moment, membrii CESE și-au prins la rever narcise de hârtie, care simbolizează comemorarea acestei revolte. În aceeași zi, astfel de simboluri de hârtie au fost distribuite şi în Polonia, pe străzile Varșoviei.

„Asistăm la un paradox în ce-i priveşte pe europeni: cu cât trăiesc mai mult timp în pace şi prosperitate, cu atât își amintesc mai puțin care a fost obiectivul principal al creării UE. „Să nu mai fie război niciodată” – acesta era ţelul suprem al părinților fondatori ai UE, a subliniat Jacek P. Krawczyk, președintele Grupului „Angajatori”, care a iniţiat această comemorare. „Această narcisă galbenă nu simbolizează numai victimele războiului. Ea ar trebui să fie totodată și un simbol al rezistenței împotriva oricăror încercări de a dezbina comunitatea, de a construi ziduri între oameni, de a-i segrega în funcție de originea lor”, a adăugat el.

În discursul său, Jean-Pierre Haber, membru fondator al CEJI (Centre européen juif d'information) i-a îndemnat pe toți reprezentanții societății civile din Europa să treacă la acțiune pentru a garanta tuturor europenilor posibilitatea de a trăi într-o Europă liberă și pașnică.

Istoricii estimează că în cursul Revoltei din ghetoul Varșoviei și al distrugerii brutale a ghetoului, care au durat mai mult de 20 de zile, 7000 de evrei au fost împușcați pe loc, 7000 au fost trimiși în lagărele morții de la Treblinka, iar 36 000 au fost deportați în lagăre de muncă. (lj)

La 18 aprilie, Arno Metzler a devenit în mod oficial președintele Grupului III pentru mandatul 2018-2020.

De profesie avocat, având din 1983 propriul său cabinet de avocatură în Germania, dl Metzler a reprezentat, de asemenea, în cadrul CESE, profesiile liberale din Germania, începând cu 2002. Înainte de a deveni președintele Grupului III, dl Metzler a deținut funcția de vicepreședinte responsabil pentru IMM-uri, profesii liberale și Regulamentul de procedură.

Eurofil la superlativ, dl Metzler este profund convins de avantajele oferite de UE ca nivel complementar de guvernanță și identitate. În opinia sa, este esențial ca o bună parte a energiei noastre să fie consacrată eforturilor de a „face reclamă” Europei și valorilor sale precum toleranța, pluralismul și incluziunea.

Dat fiind că diversitatea este punctul forte al grupului nostru, una dintre primele decizii ale dlui Metzler în calitate de președinte a fost aceea de a-i schimba numele – de la Grupul „Activități diverse” la Grupul „Diversitate Europa” – „o nouă formulare care se dorește mai clară, mai atractivă și care demonstrează că ne mândrim cu diversitatea noastră”.

Combaterea prejudecăților și a populismului prin responsabilitate și diversitate va fi una dintre prioritățile majore ale mandatului său. Un studiu privind creșterea populismului în zonele nemetropolitane a fost deja comandat, urmând să ofere CESE posibilitatea de a înţelege mai bine factorii care influențează puterea de atracție a populismului în rândul cetățenilor și modalităţile prin care organizațiile societății civile încearcă să-l combată, pentru a le putea oferi acestora mai mult sprijin. Concluziile acestei publicații vor fi prezentate în cadrul unei conferințe a Grupului, care va avea loc în luna octombrie, în Austria. Mandatul dlui Metzler se va axa totodată și pe combaterea prejudecăților și promovarea diversității prin educație.

În următorii doi ani și jumătate, eforturile sale vor fi sprijinite de cei șapte vicepreședinți nou aleși: B.MILTOVIČA (LV), K. BALON (PL), S. BOLAND (IE), A. GAJDOSIK (AT), M. MACIULEVICIUS (LT), P. TRANTINA (CZ), I. VARDAKASTANIS (EL).(ih)

 Grupul „Lucrători”

Ratele de ocupare a forței de muncă se regăsesc mereu pe prima pagină a ziarelor. Însă, condițiile în care lucrează oamenii sunt aproape la fel de importante ca numărul celor care lucrează. Acest lucru este foarte relevant din perspectiva celor mai recente evoluții în domeniul muncii și a creșterii numărului de contracte atipice, ceea ce a impus ca hotărârile Curţii de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să stabilească faptul că, de exemplu, șoferii Uber sunt angajați, şi nu lucrători independenți.

Conceptul de „condiții de muncă” cuprinde numeroase aspecte, de la salariu, timp de lucru, sănătate și siguranță, la prestații, obligaţii specifice și așa mai departe; acest concept acoperă „perioadele de probă”, care, în unele cazuri, nu îşi mai îndeplinesc menirea, oferind pur și simplu o forță de muncă ieftină și flexibilă. Cu toate acestea, este în continuare important ca lucrătorii să cunoască și să înțeleagă aceste condiții în prealabil – lucru nu întotdeauna simplu – și să fie înștiințaţi cu privire la orice modificări cât mai curând posibil, pentru a-şi putea face planuri.

Iată de ce Comisia Europeană propune un regulament care să pună la punct un cadru coerent pentru dreptul la informare al lucrătorilor. Cu toate acestea, propunerea prezintă încă unele aspecte sensibile, cum ar fi acoperirea definiției „lucrătorilor”. Evoluţia rapidă a pieței forței de muncă a creat o multitudine de „noi forme de muncă” diferite, cum ar fi lucrătorii pe bază de tichete și lucrătorii pe platforme online, care, având contracte de muncă atipice, nu sunt acoperiţi de definiția clasică a angajatului.

Acest lucru nu este valabil, desigur, doar pentru„noile forme de muncă”: contractele atipice cum sunt contractele de muncă de zero ore și cele ale lucrătorilor detașați și ale lucrătorilor casnici există de mult, majoritatea acestora oferind foarte puțină previzibilitate în ceea ce privește condițiile de muncă și, prin urmare, foarte puţin echilibru, în fapt, între viața profesională și cea privată. Previzibilitatea permite, de asemenea, contrabalansarea muncii cu studiul sau deţinerea unui alt loc de muncă cu fracțiune de normă.

În toate aceste cazuri, negocierea colectivă este esențială pentru a asigura condiții de lucru adecvate, iar menţionarea acestui aspect în propunere este binevenită. Având în vedere în special că aceste condiții „flexibile” se întâlnesc din ce în ce mai des odată cu răspândirea noilor forme de muncă, este nevoie de definiții clare și incluzive ale lucrătorilor și angajatorilor, pentru a garanta că prevederile favorabile lucrătorilor nu sunt trecute cu vederea de noile forme de muncă și că noile realități (cum ar fi învățarea pe tot parcursul vieții și formarea pe care o presupune aceasta, plătită de angajator) nu impun sarcini suplimentare lucrătorilor.