CESE info

Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o dezbatere despre rolul esențial pe care trebuie să îl joace societatea civilă organizată pentru o veritabilă „renaștere” europeană („rEUnaissance”), în cadrul unui eveniment care a avut loc la 21 februarie 2019, reunind lideri ai instituțiilor UE și ai organizațiilor societății civile din întreaga Europă, cu doar 90 de zile înainte de alegerile europene.

Referindu-se la fenomenele de euroscepticism, xenofobie și rasism, din ce în ce mai accentuate în întreaga Europă, președintele CESE, dl Luca Jahier, a afirmat că democrația este atacată și că valorile europene sunt puse sub semnul întrebării. „Nu trăim într-o epocă a resemnării; este timpul să visăm și să îndrăznim”, a spus el. CESE îi revine un rol esențial: „Dăm glas acelor mii de cetățeni care reprezintă „Europa activă”. Trebuie să garantăm că acest dialog nu va fi compromis niciodată. Cel mai rău lucru ar fi să păstrăm tăcerea. În schimb, trebuie să ne facem auzită vocea în corul „celor buni”, a continuat președintele. , a conchis dl Jahier.

„Trebuie să protejăm biosfera, aerul, oceanele, solul, pădurile”, a declarat, la cei 16 ani ai ei, activista suedeză din domeniul climei, Greta Thunberg, reiterând că este imperativ să se ia imediat măsuri împotriva schimbărilor climatice. Ea a atras atenția asupra faptului că planeta noastră se află la doar aproximativ 11 ani de o catastrofă ireversibilă. „Nu ne luptăm doar pentru viitorul tinerelor generații – luptăm pentru viitorul tuturor. , a conchis ea.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat de acord cu mișcarea inițiată de dna Thunberg, recunoscând că ea „poate genera schimbări; s-a răspândit în multe orașe, astfel încât în prezent există un mesaj comun pe străzile Europei.” Cu această ocazie, el a subliniat și modul în care planul Juncker a contribuit în mare măsură la creșterea investițiilor ecologice în Europa pe durata mandatului său.

Președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, a declarat că evenimentul a scos în evidență „”. „Vorbim cu toții despre același lucru: reconstruirea Uniunii”, a afirmat el, adăugând că „nu ar trebui să ignorăm ce s-a făcut până acum, dar trebuie să venim cu o nouă abordare. Cetățenii și regiunile noastre continuă să fie teritoriul neexplorat al democrațiilor noastre. Trebuie să-i implicăm pe deplin în construirea Europei. Trebuie să reformăm Uniunea de jos în sus”.

Evenimentul „Societatea civilă pentru « rEUnaissance»” a fost organizat pentru a mobiliza societatea civilă în sprijinul valorilor democratice europene, astfel cum sunt consacrate în tratate, precum și pentru a trasa un curs pentru viitorul Europei în perspectiva alegerilor europene. La dezbatere au participat, printre mulți alți vorbitori, directorul general BusinessEurope, dl Markus J. Beyrer, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), dl Luca Visentini, secretarul general al , dl , dar și dna , cunoscută sub numele de „”. (mp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat un aviz pe tema „Pentru o directivă-cadru europeană privind venitul minim”, prin care solicită Comisiei Europene să introducă un cadru obligatoriu al UE, care să stabilească un venit minim adecvat în întreaga Europă, adaptat la nivelul de trai din fiecare stat membru. 

În opinia CESE, este necesar un astfel de cadru, sub forma unei directive, pentru a aborda eficient o problemă serioasă și persistentă în Europa, cea a sărăciei, și pentru a recâștiga credibilitatea UE, întrucât angajamentele sale de a reduce cu 20 de milioane numărul cetățenilor europeni expuși riscului de sărăcie au eșuat.

„Venitul minim este, în esență, o chestiune politică. O astfel de decizie trebuie adoptată la nivelul Uniunii, iar Comisia nu se poate ascunde în spatele principiului subsidiarității – utilizat greșit în acest caz – pentru a decide că nu poate face nimic în privința acestei probleme atât de importante, cu impact asupra demnității și drepturilor omului, a afirmat Georges Dassis, raportorul acestui aviz.

„Este important ca UE să treacă la acțiuni concrete în favoarea celor nevoiași. Dacă azi nu ne pasă că trăiesc în mizerie, mâine ar putea fi prea târziu!”, a afirmat dl Dassis.

Luând poziție împotriva utilizării unui instrument obligatoriu, Grupul „Angajatori” din cadrul CESE a depus un contraaviz, prin care membrii săi susțin că venitul minim este un aspect care ar trebui abordat la nivel național.

Contraavizul a fost respins, iar avizul din proprie inițiativă al dlui Dassis a fost adoptat cu 158 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă și 12 abțineri. (ll)

La 20 februarie, CESE l-a avut ca invitat pe comisarul Hogan, pentru a discuta despre viitorul PAC

Phil Hogan a subliniat că este important ca PAC să evolueze; dată fiind poziția sa specială în cadrul bugetului UE, pe lângă aprovizionarea cu alimente, PAC ar trebui să furnizeze și alte bunuri publice.

În ceea ce privește bugetul, comisarul a afirmat că: „Statele membre, în codecizie cu Parlamentul European, au deplina libertate de a-și majora bugetul total, în vederea menținerii PAC la nivelul său actual.” El și-a exprimat speranța că se va ajunge rapid la un acord asupra cadrului financiar multianual (CFM), întrucât fermierii au nevoie de certitudine și stabilitate în materie de politică și buget.

Comisarul s-a referit și la acordul politic asupra unei noi reguli privind interzicerea anumitor practici comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare cu alimente, regulă la care CESE a avut o contribuție substanțială prin avizul său și care va fi supusă la vot cu ocazia sesiunii plenare a Parlamentului European din luna martie.

În cursul dezbaterii cu comisarul, John Bryan, membru al CESE, a afirmat că, dată fiind importanța PAC pentru pace și coeziune, Comitetul sprijină o politică agricolă comună solidă, cu un buget solid.

Maurizio Reale, președintele Secțiunii NAT, a subliniat că viitoarea PAC trebuie să se concentreze în mai mare măsură pe schimbările climatice și că trebuie să se asigure mai buna protecție a fermierilor în acordurile de liber schimb.

Peter Schmidt, președintele Observatorului dezvoltării durabile din cadrul CESE, a subliniat că trebuie abordate mai eficient practicile neloiale de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și că obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui incluse în politica noastră alimentară. Trebuie aplicate importurilor alimentare aceleași standarde înalte pe care trebuie să le respecte și producătorii noștri. (sma)

CESE a adoptat, în cadrul sesiunii sale plenare din luna februarie, un aviz în sprijinul continuării Programului european pentru pace și reconciliere (PEACE) în Irlanda de Nord, după retragerea Regatului Unit din UE. Acest sprijin continuu este considerat crucial, având în vedere caracterul delicat al dezbaterii privind frontiera dintre Regatul Unit și Irlanda în contextul negocierilor privind Brexitul.

Avizul, elaborat de dna Jane Morrice, menționează următoarele: „Caracterul urgent al situației create de Brexit și de eventuala retragere a Regatului Unit necesită un răspuns din partea UE pentru a proteja procesul de pace, și anume o reacție care să corespundă noilor nevoi ale regiunii în contextul post-Brexit”. Avizul recomandă nu numai menținerea programului PEACE, astfel cum s-a propus, ci și extinderea duratei sale de viață, întrucât soluționarea conflictelor va lua timp și necesită un angajament pe termen mai lung decât ciclurile actuale de finanțare.

CESE consideră că ar trebui să se aibă în vedere punerea unui accent mai mare pe activitățile de comunicare, pentru a garanta că cetățenii sunt pe deplin conștienți de rolul pozitiv al UE. Comitetul sugerează, de asemenea, să se utilizeze imaginea de marcă a porumbelului alb ca simbol al proiectelor finanțate prin intermediul programului PEACE, stabilind o legătură cu un aviz ce urmează a fi prezentat de către dna Jane Morrice la sesiunea plenară a CESE din luna martie, intitulat Calea porumbelului alb: Propunere de strategie a UE de consolidare a păcii la nivel mondial. Avizul propune crearea unei căi europene de pace din Irlanda de Nord și până în Nicosia, în Cipru, intitulată Calea porumbelului alb, care ar merge pe urmele pelerinului irlandez Columbanus, conectându-se cu alte căi, cum ar fi Frontul de Vest și traversând Balcanii, pentru a pune în legătură cele două insule divizate situate la cele două extremități ale Europei. (dgf)

Progresul economic și stabilitatea socială sunt două elemente esențiale, însă nu și suficiente pentru combaterea euroscepticismului: trebuie implicată și societatea civilă!

La prezentarea studiului „Societățile în afara metropolelor: rolul organizațiilor societății civile în confruntarea cu populismul”, care a avut loc la 20 februarie 2019 la Bruxelles, Grupul „Diversitate Europa” din cadrul CESE a luat în considerare ascensiunea populismului în UE, analizând modul de manifestare și cauzele apariției acestui fenomen și evidențiind rolul esențial pe care îl poate juca societatea civilă în combaterea lui.

Progresul economic și stabilitatea socială sunt factori cărora le revine un rol esențial în abordarea preocupărilor ce dau naștere euroscepticismului, însă ei nu sunt de ajuns pentru soluționarea problemei. Organizațiile societății civile trebuie să ia măsuri pentru a comunica un mesaj mai pozitiv despre valoarea și importanța Europei, astfel încât să o aducă mai aproape de cetățenii săi. „Menținerea democrației liberale ne privește pe toți”, a declarat președintele Grupului „Diversitate Europa” din cadrul CESE, Arno Metzler. „Cred că singura cale de a combate populismul este sistemul nostru democratic, chiar acela pe care populiștii încearcă să îl submineze: UE trebuie nu doar să se adreseze cetățenilor, ci și să asculte cu atenție ce au de spus și să intre în dialog cu ei. Societatea civilă europeană ar trebui să ajute Uniunea să ajungă la cetățeni, împiedicând astfel apariția partidelor populiste și limitându-le forța de atracție” a continuat el.

Cercetările arată că declinul economic, instabilitatea socială și nivelul scăzut al educației se numără printre factorii cei mai importanți care stau la baza creșterii sprijinului acordat populiștilor în întreaga UE. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare și alte aspecte, mai complexe și interdependente, cum ar fi dorința de a menține statu quo-ul și necesitatea de a proteja valorile tradiționale, omogenitatea culturală sau anumite identități. (mp)

Alimentele joacă un rol central în viața oamenilor și nu trebuie privite doar din punct de vedere nutrițional sau al sănătăţii, ci și din punct de vedere ecologic și social. Pentru a facilita un astfel de sistem alimentar durabil cuprinzător, CESE propune introducerea unor noi orientări pentru o alimentație durabilă.

„Ceea ce mâncăm ne afectează sănătatea şi are un impact asupra planetei. Avem nevoie de politici de promovare a unei alimentații mai sănătoase și mai durabile, precum și de orientări pentru o alimentație durabilă. Acest lucru este esențial pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, declară dl Peter Schmidt, raportor pentru acest aviz din proprie inițiativă.

„Promovarea unei alimentații sănătoase și durabile este importantă în contextul unei politici alimentare cuprinzătoare a UE. Orientările pentru o alimentație durabilă și sistemele de etichetare clare, inclusiv etichetarea privind originea, care iau în considerare diferențele culturale și geografice dintre statele membre și în interiorul acestora, ar contribui la crearea unei direcții mai clare pentru ferme, procesatori, comercianții cu amănuntul și serviciile de alimentație. Sistemul agroalimentar ar beneficia, de asemenea, de un cadru nou, mai transparent, de producție, prelucrare, distribuire și vânzare a unor alimente mai sănătoase și mai durabile, la prețuri mai echitabile”, declară Maurizio Reale, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului din cadrul CESE (NAT).

În vederea elaborării acestor orientări la nivel european, CESE propune crearea unui grup de experți, format din profesioniști și oameni de știință relevanți din domeniul nutriției, al sănătății publice, al alimentației, al științelor sociale și de mediu. Acest grup de experți ar trebui să elaboreze, în termen de doi ani, un set de orientări bazat pe date concrete. (sma)

În trei avize adoptate în februarie, CESE este de acord cu propunerea Comisiei de a extinde temporar aplicarea legislației UE, pentru a aborda problemele specifice care ar putea afecta transportul aerian și rutier de mărfuri în cazul unui Brexit fără acord.

• Siguranța aviației

CESE sprijină planul de acțiune întocmit de Comisie pentru a reacționa în eventualitatea unui Brexit fără acord, cu măsuri specifice care să asigure menținerea valabilității certificatelor pentru anumite produse, piese, echipamente și societăți aeronautice. „Regulamentul UE ar trebui să intre în vigoare numai pentru a rezolva acele probleme privind siguranța aviației care nu ar putea fi altfel rezolvate. Scopul nu este de a prelungi status quo-ul, ci de a oferi o soluție temporară, astfel încât sectorului să i se aplice cele mai înalte standarde de siguranță până când Regatul Unit va fi înființat agenții naționale și va fi elaborat legislația națională prin care să își poată asuma rolul unei agenții de siguranță”, a afirmat raportorul, dl Thomas McDonogh.

• Servicii aeriene

Comitetul își însușește ideea propunerii Comisiei, de a adopta un regulament de urgență ca măsură pentru asigurarea unor servicii aeriene de bază, dar subliniază că acesta nu poate fi considerat ca o extindere a actualelor dispoziții, în special a Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 și nici ca un acord unilateral de retragere, pentru că durata și amploarea drepturilor sunt îngrădite. Autorul avizului, dl , a afirmat: „Propunerea de regulament reprezintă o soluție temporară și un plan de contingență pentru reducerea impactului unui Brexit abrupt. Propunerea reprezintă singura modalitate realistă de a atenua posibilele consecințe negative grave preconizate în sectorul aviației, în cazul în care acordul de retragere nu este ratificat înainte de 29 martie 2019”.

• Transportul rutier de mărfuri

În plus, CESE sprijină propunerile Comisiei care acordă operatorilor britanici din domeniul transportului rutier de marfă dreptul de a circula liber în cadrul UE până la 31 decembrie 2019, cu condiția ca și transportatorilor rutieri din UE să li se acorde condiții de concurență echitabile, juste și nediscriminatorii în Regatul Unit. „Sperăm foarte mult că autoritățile britanice vor adopta, cel târziu în ajunul unei eventuale ieșiri fără acord a Regatului Unite din UE, un set de măsuri temporare echivalente, care să asigure că transportatorii rutieri din UE care călătoresc în Regatul Unit au aceleași drepturi ca și cele propuse, provizoriu, de Comisie, transportatorilor autorizați în Regatul Unit să transporte mărfuri către celelalte 27 state membre”, a afirmat raportorul, dl . (mp)

Având în vedere rezultatele inegale ale politicilor de reformă anterioare, este esențial ca UE și statele membre să efectueze o evaluare aprofundată. În pofida progreselor înregistrate până în prezent, sunt necesare reforme și măsuri politice suplimentare pentru a stimula creșterea economică și a consolida coeziunea și dimensiunea socială a politicilor, afirmă CESE în avizul său privind analiza anuală a creșterii pentru 2019 (AAC).

CESE critică evaluarea în general pozitivă a progresului economic și social din 2014 și a politicilor de reformă anterioare, efectuată de Comisie în AAC. Creșterea economică în UE, în ansamblu, este încă mai lentă decât înainte de criză, și trebuie luate în considerare diferențele din interiorul regiunilor și dintre acestea. AAC nu lasă nicidecum să se înțeleagă că ne putem culca pe lauri.

CESE salută angajamentul Comisiei de a susține reformele. Reformele și politicile ar trebui să sporească reziliența economiei și a piețelor forței de muncă și, astfel, să îmbunătățească creșterea economică și productivitatea. Ele trebuie, de asemenea, să demonstreze un angajament real față de Pilonul european al drepturilor sociale și față de obiectivele internaționale în domeniul climei. Din păcate, AAC nu face propuneri adecvate privind punerea lor în aplicare și finanțarea lor.

AAC nu înaintează nici propuneri de contracarare a riscurilor externe ce amenință creșterea economică. Politicile de stimulare pentru menținerea creșterii economice și a nivelului de ocupare a forței de muncă ar trebui să fie încadrate și incluse în buget în mod corespunzător. În acest context, ar fi bine-venite investițiile de calitate în educație și formare, după cum se propune în AAC, .

Partenerii sociali și societatea civilă ar putea să contribuie la accelerarea procesului de elaborare de noi propuneri de politici și să se asigure că reformele sunt specifice fiecărei țări, adecvate și practice.

În cele din urmă, CESE salută faptul că Comisia acordă prioritate reformelor care vizează sporirea investițiilor în sectorul privat și cel public. Regulile fiscale ale UE ar trebui să permită finanțarea din bugetele naționale a investițiilor productive din punct de vedere social și economic, care nu amenință sustenabilitatea viitorului buget. (jk)

Statele membre ale UE trebuie să consolideze implicarea părților interesate în activitățile lor de reformare a economiilor naționale. Alături de o nouă strategie pe termen lung a UE pentru dezvoltarea durabilă, aceasta ar putea contribui la crearea unui semestru european mai eficient și mai favorabil incluziunii, pregătit să facă față provocărilor cu care se confruntă UE.

Acestea sunt câteva dintre principalele constatări ale audierii publice pe tema „Către un semestru european mai favorabil incluziunii”, organizată de Grupul privind semestrul european al CESE la 28 februarie

În deschiderea evenimentului, președintele CESE, dl Luca Jahier, a facut un apel la consolidarea semestrului european și a afirmat că este vremea să ne concentrăm asupra incluziunii, asigurând „vieți decente pentru oameni și condiții decente pentru întreprinderi” și conferind creșterii „o perspectivă mai rezilientă, inovatoare și durabilă”.

Participanții au solicitat implicarea sistematică a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile și parlamentelor naționale în reformele viitoare. Ei au subliniat importanța vitală a consultării la nivel local pentru câștigarea sprijinului public și au afirmat că aceasta ar trebui să fie obligatorie.

În prezent, calitatea implicării în reformele structurale și dezvoltarea programele naționale de reformă diferă mult atât între statele membre, cât și între domeniile politice. În plus, punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări nu este satisfăcătoare în toate statele membre. Lipsa asumării responsabilității pentru realizarea reformelor este unul dintre principalele motive în acest sens.

Părțile interesate consideră că adoptarea parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri ar putea contribui la îmbunătățirea nu doar a asumării responsabilității, ci și a eficienței și caracterului incluziv al procesului semestrului european. Ele au solicitat, de asemenea, un mecanism de feedback pentru procesul de consultare și au îndemnat la monitorizarea și evaluarea corespunzătoare a reformelor.

În cele din urmă, părțile interesate au deplâns faptul că tabloul de bord al semestrului nu a luat în considerare factori cum ar fi schimbările climatice. Ei au solicitat ca procesul să fie corelat cu o strategie a UE pe termen lung, bazată pe Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă. (jk)

Politica de coeziune ar putea constitui un mod eficace de abordare a tendințelor din societate (euroscepticismul și altele) cu care se confruntă UE, cu condiția ca finanțarea Uniunii să rămână o sursă importantă de investiții care să facă Europa mai relevantă pentru cetățeni, să încurajeze participarea mai activă a părților interesate și să transmită mai eficient impactul lor. Acesta a fost mesajul transmis de părțile interesate la o audiere a CESE pe tema politicii de coeziune după 2020.

Opinia generală în cadrul audierii a fost că părțile interesate au trebuit să solicite o politică de coeziune ambițioasă și orientată spre viitor după 2020, care să aibă ca scop creșterea economică și socială durabilă și incluzivă, competitivitatea și ocuparea forței de muncă în întreaga UE. Majoritatea participanților nu au putut accepta reducerea de 10% din bugetul acestei politici, conform propunerii Comisiei pentru planul financiar multianual (CFM) 2021-2027.

Viitorul UE ar fi de neconceput fără continuarea coeziunii. Finanțarea coeziunii ar trebui să se mențină cel puțin la nivelul actual, fiind nevoie de o politică mai solidă având în vedere că se așteaptă adâncirea disparităților regionale la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, riscurile implicate de zonele depopulate, dar și obiectivul de dezvoltare a zonelor rurale.

La o mai mare eficiență ar putea contribui o politică de coeziune care asigură investiții pe termen lung și durabilitate, o politică întemeiată pe abordarea bazată pe situația din teritoriu, o politică mai flexibilă din punctul de vedere al abordării provocărilor și nevoilor, indiferent de felul lor.

În general, participanții au sprijinit o legătură mai strânsă între politică și semestrul european, dar au solicitat punerea deplină în aplicare a Codului de conduită european privind parteneriatele, ca o condiție favorizantă. Ei au mai cerut corelarea conformității cu analiza anuală a creșterii, cu rapoartele de țară și cu tabloul de bord social, care ar trebui să aibă caracter regional.

De asemenea, vorbitorii au încurajat părțile implicate în negocieri să își intensifice eforturile legate de negocierea propunerilor legislative privind viitorul CFM și politica de coeziune.

Concluziile audierii vor fi integrate într-un aviz al CESE pe această temă, care va fi supus la vot la sesiunea plenară din luna martie.(jk)

Rolul cetățenilor în tranziția energetică a ocupat un loc central pe ordinea de zi a ședinței din luna februarie a Secțiunii TEN, în cursul căreia experți în domeniul energiei și-au prezentat experiența de lucru în serviciul cetățenilor.

Cum poate funcționa tranziția energetică pentru cetățeni? Cum poate fi energia accesibilă pentru toți? Tranziția energetică reprezintă o transformare fundamentală a societății noastre și va afecta viața de zi cu zi a tuturor. Nu este vorba doar despre schimbările climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea noilor tehnologii. Ea reprezintă o oportunitate de schimbare structurală, în cadrul căreia cetățenii trebuie să joace un rol esențial. Participarea cetățenilor este deosebit de importantă. „Tranziția energetică nu poate avea succes dacă nu sunt implicate toate părțile interesate – trebuie să ținem seama de nevoile tuturor actorilor implicați”, a declarat președintele Secțiunii TEN, . „Energia servește unui scop final, acela de a simplifica viața cetățenilor, inclusiv a familiilor și a întreprinderilor. Fără energie, nevoile noastre de bază nu sunt satisfăcute: nu există învățământ, sistem de sănătate sau transport.”

Tranziția energetică are un imens potențial economic și social, în special la nivel regional. Costurile în scădere rapidă ale tehnologiilor descentralizate în domeniul energiei din surse regenerabile oferă o gamă largă de oportunități, atât regiunilor mai puțin avansate, de a-și stimula economia locală, cât și cetățenilor, de a deveni „prosumatori” de energie. Cu alte cuvinte, oamenii nu numai că achiziționează (consumă) energie nepoluantă, ci joacă, de asemenea, un rol activ în acest proces, implicându-se în producția de energie. „Dacă instalează șapte panouri solare pe acoperiș, un cetățean produce suficientă energie electrică pentru funcționarea timp de un an a unei mașini electrice normale”, a afirmat dl Lutz Ribbe, membru al CESE, într-un mesaj video.

În același timp, este important să se sublinieze că este îngrijorător faptul că unele regiuni, orașe și grupuri vulnerabile pot fi lăsate în urmă în acest proces. Din acest motiv, este esențial „să se urmeze o nouă cale, prin crearea de cicluri regionale de energie regenerabilă și prin interconectarea politicilor energetice și regionale”, a continuat dl Ribbe. „Putem contribui la combaterea sărăciei energetice prin intermediul producției de energie din surse regenerabile, dacă există voință politică”. (mp)

redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Comunitatea de afaceri trebuie să se facă auzită în mod clar și răspicat în campania electorală europeană. Organizațiile patronale n-ar trebui să pună accentul numai pe necesitățile și așteptările lor pentru următorul mandat al Parlamentului European, ci să sublinieze și beneficiile aduse de Uniunea Europeană pentru activitățile lor și pentru viața de zi cu zi a cetățenilor. Acestea sunt câteva dintre concluziile discuțiilor cu reprezentanții BusinessEurope, SMEunited și CEEP (Centrul european al angajatorilor și întreprinderilor care oferă servicii publice și servicii de interes general), desfășurate în cursul reuniunii din luna februarie a Grupului „Angajatori” al CESE.