CESE info

Într-un aviz adoptat la sesiunea plenară din luna februarie, Comitetul Economic şi Social European (CESE) a recunoscut eforturile depuse de Turcia pentru a găzdui peste trei milioane de refugiați, dar a insistat asupra nevoii ca această țară să le acorde protecție nediscriminatorie, așa cum prevede dreptul internațional.

CESE a criticat faptul că refugiații din Turcia se confruntă cu „obstacole serioase, deficiențe și probleme în ceea ce privește accesul la un loc de muncă și la servicii de bază, cum ar fi sănătatea și bunăstarea, educația și, la nivel mai general, integrarea în societate.”

Pe de altă parte, raportorul Dimitris Dimitriadis a evidențiat faptul că rezultatele obținute de statele membre ale UE în termeni de transfer și relocare a refugiaților continuă să fie dezamăgitoare, adăugând că CESE condamnă cu fermitate atitudinea xenofobă adoptată de unele state membre în cadrul crizei refugiaților.

Dl Dimitriadis a afirmat că CESE solicită instituirea unui mecanism care să monitorizeze respectarea de către ambele părți a declarației UE-Turcia privind refugiații, adoptată în 2016 pentru a reduce migrația ilegală.

CESE și-a exprimat, totodată, preocuparea în ceea ce privește situația drepturilor omului în Turcia și obstacolele tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile din această țară, având în vedere contribuția importantă pe care acestea o aduc la soluționarea situației umanitare a refugiaților.

„Găzduirea unui număr atât de mare de migranți reprezintă o mare provocare pentru o țară, dar nu înlătură responsabilitatea de a îi primi într-un mod demn” - aceasta a fost concluzia pe care au formulat-o membrii CESE în cursul dezbaterii cu privire la acest aviz. (ll)

CESE joacă un rol esențial în consultările publice propuse de președintele francez, deoarece inițiativele luate zilnic de CESE – care permit societății civile să aibă un cuvânt de spus în edificarea Europei la cel mai înalt nivel – sunt, în esență, în concordanță cu ideea care stă la baza consultărilor. Acesta a fost mesajul transmis de Nathalie Loiseau, ministrul francez pentru afaceri europene, în cuvântarea sa la sesiunea plenară a CESE, desfășurată în Bruxelles, la 15 februarie.

Ministrul a prezentat proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, de a lansa o serie de consultări publice în toate statele membre, obiectivul fiind de a reconstrui Europa pe baza aspirațiilor și propunerilor locuitorilor Europei, dar și a criticilor și preocupărilor exprimate în timpul consultărilor.

„Obiectivul este de a le da europenilor încă o ocazie de a se exprima, astfel încât [...] să putem identifica domeniile în care prezența Europei este prea slabă, pe cele în care oamenii ar dori ca Europa să intervină altfel și pe cele în care ei consideră că Europa este prea copleșitoare”, a explicat ministrul.

Ideea este de a mobiliza o mulțime foarte mare de oameni, prin desfășurarea de dezbateri clasice, consultări online și manifestări cu participare democratică.

Președintele CESE, Georges Dassis, a salutat inițiativa, făcând referire la cele două serii de consultări pe scară largă – inspirate de aceeași filosofie – organizate de CESE în ultimii doi ani în statele membre ale UE, una despre situația migranților și cealaltă despre Cartea albă privind viitorul Europei.

Ministrul a anunțat că 24 de state membre ale UE s-au înscris deja pentru a participa la consultări, care se vor desfășura între aprilie și octombrie 2018. Concluziile vor alimenta un studiu ce va fi utilizat de șefii de stat și de guvern, care vor examina recomandările la reuniunea Consiliului European din decembrie 2018. (dm)

Gestionarea crizelor viitoare ar trebui să urmărească îmbunătățirea echilibrului dintre obiectivele fiscale și sociale, pentru a evita efectele negative asupra capacității economice, a piețelor forței de muncă și a sistemelor de protecție socială din țările afectate. În locul unei austerități restrictive, instituțiile UE ar trebui să pună în aplicare politici ce urmăresc cooperarea economică, creșterea și solidaritatea, în linie cu recomandările CESE din avizul său din proprie inițiativă pe tema Argumente desprinse din experiența trecutului pentru evitarea unor politici de austeritate drastice în UE.

„Instituțiile UE ar trebui să fie singurele responsabile pentru definirea și implementarea programelor de ajustare, chiar dacă se stabilesc parteneriate cu instituții externe”, a declarat raportorul, José Leirião (Grupul „Activități diverse” - PT). „Este extrem de important ca aceste programe să respecte valorile și obiectivele comune ale UE și să se evite incoerențele și neajunsurile care s-au manifestat în trecut”.

Pe baza experienței dobândite în cursul ultimei crize, instituțiile UE ar trebui să garanteze participarea partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile pe picior de egalitate cu celelalte instanțe în înființarea, monitorizarea periodică și evaluarea acestor programe.

Comitetul salută intenția Comisiei de a reforma moneda euro prin abandonarea politicii de austeritate și aprofundarea UEM, pentru că consideră că UE va putea să reziste la șocurile asimetrice dacă UEM va fi reformată și completată, contribuind astfel la evitarea altor crize.

Cu toate acestea, CESE îndeamnă Comisia să elaboreze și alte programe de relansare economică și socială pentru țările în care au fost sau încă mai sunt aplicate măsuri de austeritate și consideră că Comisia ar trebui să propună, la nivelul UE, măsuri de combatere a răspândirii sărăciei și de menținere a protecției sociale. (jk)

UE ar trebui să consolideze mandatul ENISA, agenția UE pentru securitate cibernetică, să creeze un cadru de certificare la nivel european și să se concentreze pe educația și protecția utilizatorilor de internet.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din luna februarie și elaborat de Alberto Mazzola și Antonio Longo, CESE sprijină pe deplin pachetul privind securitatea cibernetică prezentat de Comisia Europeană.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special pe tema „Atitudinea europenilor față de securitatea cibernetică”, 73% dintre utilizatorii de internet sunt preocupați de posibilitatea ca informațiile lor personale online să nu fie păstrate în siguranță de site-urile web, iar 65% se tem că acestea nu sunt păstrate în siguranță de autoritățile publice. Majoritatea respondenților sunt îngrijorați de faptul că ar putea deveni victimele diverselor forme de criminalitate cibernetică și, în special, de riscul de a avea un software ostil pe dispozitivul lor (69%), de furtul de identitate (69%) și de fraudele bancare cu carduri bancare și online (66%).

În vederea consolidării cadrului european de securitate cibernetică, CESE propune o serie de măsuri practice.

• Consolidarea ENISA ca agenție a UE pentru securitate cibernetică

CESE este de acord cu Comisia în privința faptului că mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și Informațiilor (ENISA) ar trebui să devină permanent. Dar Comitetul consideră și că agenției ar trebui să i se aloce mai multe resurse financiare și că acțiunile acesteia ar trebui să acorde prioritate sprijinirii e-guvernării și identității electronice a persoanelor și organizațiilor.

• O certificare europeană în materie de securitate cibernetică

Comitetul este de părere că ar trebui instituit un cadru european de certificare în materie de securitate cibernetică, cu cerințe diferite, în funcție de diversele sectoare. Sistemele de certificare ar contribui la creșterea securității în conformitate cu informațiile actuale privind necesitățile și amenințările, urmând să se bazeze pe standarde europene în materie de securitate cibernetică și de TIC, definite în comun și recunoscute pe plan internațional.

• Factorul uman: educație și protecție

CESE consideră că propunerea Comisiei ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competențelor cibernetice în rândul cetățenilor și în mediul antreprenorial și recomandă trei linii de acțiune: elaborarea de programe de învățare și de formare profesională pe tot parcursul vieții, organizarea de campanii de sensibilizare și crearea unei programe certificate de UE pentru licee și profesioniști. (mp)

În fotografie: Alberto Mazzola, raportor, și Antonio Longo, coraportor al avizului CESE pe tema „Legea privind securitatea cibernetică”.

Pledând pentru instituirea rapidă a uniunii piețelor de capital (UPC), CESE sprijină propunerile prezentate de Comisia Europeană, menite să reformeze organismele din cadrul Sistemului european de supraveghere financiară (SESF), să consolideze competențele și să îmbunătățească guvernanța și finanțarea lor.

„Reformările propuse reprezintă un pas important pe calea integrării și convergenței”, a afirmat Daniel Mareels (Angajatori, BE), raportorul avizului pe tema „SESF – reformări”. „Ele oferă elemente de structură noi pentru finalizarea UPC, precum și garanția faptului că piețele financiare sunt bine reglementate, puternice și stabile”.

În opinia Comitetului, buna funcționare a unei UPC, cu o supraveghere integrată, ar contribui la creșterea numărului de operațiuni de piață transfrontaliere, iar partajarea riscurilor la nivel transfrontalier cu sectorul privat ar spori reziliența statelor membre la șocuri asimetrice și ar contribui la redresarea economică în zona euro.

CESE consideră că reformele SESF trebuie să contribuie la instituirea unei autorități europene unice de supraveghere a piețelor de capital, însă, pentru a merge înainte pe calea integrării, este nevoie de dialog și consultare cu toate părțile interesate relevante.

În ceea ce privește stabilirea competențelor autorităților naționale și europene de supraveghere, Comitetul îndeamnă la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității ori de câte ori este posibil și la asigurarea clarității și a securității juridice. În plus, ar trebui abordate deficiențele în materie de supraveghere, care constituie o piedică în calea realizării uniunii piețelor de capital.

Privind spre viitor, CESE consideră că atât noile evoluții și tehnologii, cum ar fi tehnologia financiară, cât și finanțarea mai durabilă ar trebui să se reflecte în sistemul de supraveghere. În sfârșit, Comitetul solicită să se asigure transparența oricăror modificări în repartizarea costurilor și controlul adecvat al tuturor resurselor. (jk)

În avizul său recent privind analiza anuală a creșterii (AAC) pentru 2018, Comitetul Economic și Social European (CESE) a evidențiat importanța strategică a semestrului european, susținând extinderea acestuia în scopul asigurării durabilității politicilor macroeconomice ale UE nu doar din punct de vedere economic și social, ci și din punct de vedere ecologic.

Comitetul a salutat includerea indicatorilor sociali - tabloul de bord social - în AAC 2018, ceea ce a consolidat dimensiunea socială a semestrului european.

„CESE sprijină ideea ca semestrul european să susțină Pilonul european al drepturilor sociale, astfel încât acesta să devină un instrument pentru a asigura condiții de viață și de muncă mai bune pentru europeni. Am dori ca obiectivele Pilonului să fie integrate în politicile și deciziile luate”, a afirmat raportorul avizului, Dimitris Dimitriadis.

Comitetul s-a angajat să contribuie în continuare la semestrul european, dar, în același timp, a semnalat necesitatea de a spori implicarea societății civile și de a stimula investițiile publice.

Investițiile publice ar trebui să includă creșterea investițiilor sociale în acțiuni care să vizeze dezvoltarea educației și formării profesionale și îmbunătățirea serviciilor publice, a infrastructurii pentru furnizarea serviciilor de îngrijire și a coeziunii sociale în întreaga UE, cu scopul de a încuraja dezvoltarea capitalului uman și de a asigura forţă de muncă calificată și o dimensiune socială puternică.

De asemenea, CESE a declarat că insistă asupra necesității unei abordări a reformelor structurale, care să fie efectuate numai atunci când este necesar. (ll)

Foto: Dimitris Dimitriadis, raportor CESE

Instituțiile europene trebuie să devină motorul optimizării industriei europene a tehnologiilor medicale, care suferă în prezent de pe urma fragmentării excesive și a presiunilor din ce în ce mai mari ale concurenței – iată una dintre concluziile Comitetului Economic și Social European (CESE) la sesiunea plenară din 14 februarie.

În avizul său pe tema „Mutații industriale în sectorul sănătății ”, CESE a avertizat cu privire la concurența de la nivel mondial, care bate la ușa Europei. Ca atare, negocierile comerciale trebuie să garanteze, în domeniul furnizării de asistență medicală universală, o producție europeană la zi din punct de vedere tehnologic. 

„Răspunderea pentru eficientizarea sectorului tehnologiei medicale, pentru gruparea inițiativelor la nivelul statelor și regiunilor și pentru pregătirea acestei industrii pentru piețele mondiale revine Uniunii Europene. Guvernele europene, companiile de asigurări, autoritățile de reglementare, reprezentanții pacienților și angajaților din sectorul sănătății și sectorul ca atare trebuie să-și unească forțele, să coopereze și să dezvolte o strategie comună”, a declarat raportorul, dl Joost van Iersel.

„Și, desigur, factorul uman are un rol hotărâtor”, a adăugat coraportorul, dl Enrico Gibellieri. „Tranziția către noile servicii de sănătate și de îngrijire necesită o atitudine deschisă, forme noi de profesionalism și o redefinire a activităților din sectorul serviciilor de sănătate și de îngrijire. Dialogul social la nivel european în domeniul serviciilor de sănătate și sociale trebuie consolidat, punându-se un accent special pe programele de educație și formare și pe calitatea condițiilor de muncă”.

Tehnologia medicală este un sector în plin avânt, aflat în continuare într-o poziție de lider; cu toate acestea, el trebuie să abordeze de pe acum provocările cu care se confruntă – inclusiv practicile comerciale neloiale și nivelul mare de fragmentare – pentru a se putea adapta rapid la un mediu în continuă schimbare. (sma)

În avizul său pe tema „Stimularea acțiunii climatice a actorilor nestatali”, Comitetul Economic și Social European (CESE) propune un dialog european, care urmărește în primul rând să facă implicarea în acţiunea climatică mai atractivă pentru diferitele părţi interesate nestatale, astfel încât să devină noua practică curentă.

„Avem deja o mulţime de proiecte de mici dimensiuni în domeniul energiei, transporturilor, agriculturii, activităților forestiere etc., pe care trebuie să le facem mai vizibile şi să le sprijinim în mai mare măsură, fie prin îmbunătăţirea reglementării, fie prin facilitarea accesului la finanţare. Este important să transmitem întreprinderilor mici şi societăţii civile un mesaj puternic şi pozitiv”, a declarat raportorul, Mindaugas Maciulevičius.

Conform unei anchete realizate de CESE în rândul actorilor nestatali, printre necesităţile lor cele mai presante se numără următoarele:

• un mediu politic/legislativ de natură să acorde sprijin;
• acces la fonduri publice și la stimulente fiscale;
• oportunităţi de schimb de cunoștințe și bune practici/exemple de urmat, consolidarea capacităţilor;
• o mai bună cooperare între diferiții actori din mediul public şi din cel privat.

„În pofida poziţiei sale pregnante de lider pe plan internaţional, UE nu dispune de un cadru intern care să creeze un mediu propice pentru acţiunile climatice ale actorilor nestatali, iar sarcina noastră este de a reaminti Comisiei că are această responsabilitate”, a adăugat coraportorul, Josep Puxeu Rocamora.

Dialogul european ar trebui să răspundă necesităţilor actorilor nestatali, să acorde prioritate conectării strategice a programelor, iniţiativelor şi instituţiilor existente şi să ofere o privire de ansamblu asupra acţiunilor climatice. Un prim pas către dialogul european ar trebui să fie organizarea, în 2018, a unei manifestări care să reunească rețelele părţilor interesate, reprezentanți ai instituțiilor UE și ai statelor membre. (sma)

Propunerea Comisiei Europene este depășită și lipsită de ambiție, coerenţă și de mecanisme convingătoare pentru punerea sa în aplicare efectivă.

În avizul său privind fluxul liber al datelor fără caracter personal în UE, elaborat de dl Jorge Pegado Liz și adoptat în sesiunea plenară din februarie, CESE ia poziție împotriva abordării adoptate de Comisia Europeană.

Comitetul semnalează că o inițiativă legislativă privind fluxul liber al datelor fără caracter personal este esențială pentru atingerea obiectivelor Agendei digitale și pentru realizarea pieței unice digitale.

Cu toate acestea, CESE este de părere că, în documentul său, Comisia nu abordează cu adevărat cele trei obiective majore, motiv pentru care nu îl poate susține. „Această propunere nu va contribui la îndeplinirea obiectivelor fundamentale”, a remarcat dl Pegado Liz. „Ea trebuie să facă parte dintr-o abordare mai cuprinzătoare și să reprezinte un prim pas în evoluția viitoare a unor modalități mai ambițioase de a asigura în mod real libera circulație a datelor fără caracter personal pe piața digitală a Uniunii Europene.”

• Cerințe de localizare a datelor

Obiectivul nr. 1: îmbunătăţirea mobilităţii transfrontaliere a datelor fără caracter personal pe piața unică.

• Disponibilitatea datelor pentru autoritățile competente

Obiectivul nr. 2: asigurarea faptului că rămân neafectate prerogativele autorităților competente de a solicita și de a primi acces la date în scopuri de reglementare, de exemplu pentru inspecție și audit.

• Portarea datelor pentru utilizatorii profesioniști

Obiectivul nr. 3: facilitarea schimbării furnizorilor de servicii și a portării datelor pentru utilizatorii profesioniști de servicii de stocare sau de alte servicii de prelucrare a datelor. (mp)

În fotografie: dl Jorge Pegado Liz, raportor al avizului privind fluxul liber al datelor fără caracter personal în UE

În deschiderea conferinței părților interesate privind economia circulară organizată la Comisia Europaenă la 20 februarie, președintele CESE, dl Georges Dassis, a declarat: „tranziția către o economie circulară reprezintă o mare șansă pentru societatea civilă. Aceasta are deja loc la nivel local, dar trebuie să ne asigurăm că este acceptată pe scară largă. A nu lăsa pe nimeni în urmă este unul dintre obiectivele Platformei europene a părților interesate privind economia circulară, un spațiu de edificare a unei astfel de viziuni comune asupra tranziției către o economie europeană circulară și durabilă”.

A doua zi a conferinței, organizată de CESE, s-a axat pe ideile și acțiunile care apar în întreaga Europă, unde IMM-urile, întreprinderile din economia socială, lucrătorii, agricultorii, producătorii și consumatorii pun în practică economia circulară pe teren.

CESE a găzduit peste 300 de participanți, care au asistat la 16 ateliere paralele, în cadrul cărora au avut posibilitatea de a face schimb de cunoștințe și bune practici și de a identifica obstacolele din calea dezvoltării economiei circulare.

Printre temele dezbătute se numără reparabilitatea și proiectarea ecologică, rolul deșeurilor, responsabilitatea extinsă a producătorului, abordarea circulară în sectorul agroalimentar și al silviculturii, economia circulară la nivel mondial și ocuparea forței de muncă, finanţarea ecologică, crearea unei comunităţii de rezolvare a problemelor și IMM-urile în fața economiei circulare.

Ceea ce s-a desprins din discuţii este că nu avem timp de pierdut și că toți actorii trebuie să fie implicaţi. Comunitatea economiei circulare trebuie să fie cât mai favorabilă incluziunii și să se împărtășească cât mai mult din experienţele sale practice pentru a produce un efect multiplicator.

Accelerarea ritmului și mobilizarea celor mai ample forțe cu putință reprezintă principalele sarcini ce trebuie îndeplinite de CESE, prin gestionarea site-ului internet și dezvoltarea unei comunități de părți interesate cu adevărat cooperante și angajate.

În curând va fi publicat un raport complet al principalelor concluzii ale conferinței pe site-ul internet al Platformei europene a părților interesate privind economia circulară. (dm)

Statele membre trebuie să acționeze urgent pentru a construi o UEM stabilă, prosperă și mai rezilientă. Acest obiectiv impune măsuri suplimentare la nivel național și european: aceasta este una dintre principalele concluzii ale unei dezbateri publice privind finalizarea UEM, găzduită recent de CESE.

Experți economici și reprezentanți ai instituțiilor și ai societății civile au fost de acord că provocările actuale și învățămintele crizelor din trecut indică o nevoie clară de reformare și finalizare a UEM, iar redresarea economică actuală de la nivelul întregii UE și creșterea sprijinului civic față de euro oferă o oportunitate excelentă în acest sens.

Participanții la dezbatere au considerat că finalizarea rapidă a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital constituie o necesitate majoră pentru a avansa în direcția finalizării UEM. Ei au cerut statelor membre și Comisiei să asigure sustenabilitatea viitoarelor finanțări și să găsească un echilibru corect între responsabilitate și solidaritate în viitoarele decizii privind UEM.

Au fost prezentați patru factori de accelerare care ar putea fi utilizați la nivelul UE pentru a maximiza efectele reformelor structurale interne: o strategie macroeconomică comună a zonei euro pentru a face față șocurilor asimetrice, o abordare comună a finanțării investițiilor și inovării la nivel microeconomic, un buget al zonei euro pentru a finanța anumite bunuri publice europene și un cadru instituțional mai eficient și mai responsabil, care să doteze zona euro, de exemplu, cu un ministru de finanțe.

Raportorii CESE, Mihai Ivașcu (Grupul „Activități diverse”) și Stefano Palmieri (Grupul „Lucrători”), vor integra concluziile dezbaterii într-un aviz privind pachetul Comisiei privind UEM, care va fi supus la vot în aprilie. (jk)

„Provocările cu care se confruntă industria europeană sunt extraordinare, și nici un stat membru nu le poate aborda singur. Dar și posibilitățile aferente sunt considerabile, ele trebuind să fie fructificate dacă dorim să ne menținem poziția de lider în multe sectoare și să o recâștigăm în cele în care aproape că am pierdut-o în fața concurenților.”

„Însă această soluție se va dovedi de succes doar dacă toate cele 28 de state membre vor acționa împreună, și nu individual. Prin urmare, îndemn Comisia și statele membre să combine numeroasele politici existente într-o singură strategie pe termen mai lung și să promoveze implicarea în activități coerente, pentru a sprijini clusterele industriale dincolo de frontierele naționale”, a declarat dl Gonçalo Lobo Xavier, vicepreședinte al CESE, cu ocazia Zilei Europene a Industriei.

În avizul său pe tema „Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă”, adoptat la 15 februarie, CESE solicită, de asemenea, finalizarea pieței unice, inclusiv a pieței de capital. Se impune în special îmbunătățirea standardizării și a autoreglementării.

„Economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și cea circulară oferă numeroase oportunități de afaceri. Pentru a le fructifica, avem nevoie de un cadru comun și de o strategie pe termen mai lung, precum și de implicarea statelor membre în activități coerente. În plus, întreprinderile noastre au nevoie de condiții de concurență echitabile. Prin urmare, Comisia trebuie să combată în mod activ practicile comerciale neloiale”, a declarat raportorul avizului, dl Bojidar Danev.

Dat fiind că structura pieței forței de muncă se va schimba radical, CESE solicită efectuarea de evaluări adecvate, pentru a evita orice posibil impact negativ asupra angajaților. Soluțiile bazate pe învățarea la locul de muncă trebuie aplicate pe scară mai largă, astfel încât toți lucrătorii să își poată actualiza competențele și abilitățile digitale.

„Oamenii trebuie să se afle în centrul schimbării”, a subliniat coraportorul avizului, dna Monica Sitarová Hrušecká. „Oportunitățile oferite de noile tehnologii trebuie exploatate nu numai pentru a crea noi produse, ci și pentru a îmbunătăți condițiile de lucru ale angajaților”, a adăugat ea. (sma)

În fotografie: Gonçalo Lobo Xavier, vicepreședinte al CESE

text redactat de Grupul „Angajatori”

La 22 martie, Grupul „Angajatori” organizează, împreună cu principalele asociații patronale bulgare, la Sofia, în Bulgaria, o conferință pe tema „Eliminarea lacunelor în materie de competențe, pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă – perspectiva întreprinderilor. Participanții la dezbatere vor face schimb de bune practici și vor discuta despre soluțiile concrete de abordare a acestei probleme. Această manifestare este organizată în contextul Președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Care sunt motivele necorelării competențelor cu care ne confruntăm în prezent? Cum putem promova competențele adecvate, necesare într-o economie bazată pe cunoaștere? Cum se pot adapta sistemele de învățământ la provocările actuale? Ce fel de reforme sunt necesare? Ce ar trebui făcut la nivelul UE și la nivel național? Acestea sunt doar câteva din întrebările la care vor încerca să răspundă participanții la conferință. Conferința va aduce laolaltă vorbitori din partea organizațiilor patronale de la nivel național și european, din partea guvernului și a parlamentului Bulgariei și a agențiilor UE.

Lacunele în materie de competențe reprezintă o provocare tot mai mare pentru întreprinderile europene. Pentru ca întreprinderile să fie competitive, este esențial ca angajații lor să dețină competențele relevante. Patruzeci la sută dintre angajatori se confruntă cu dificultăți în a găsi personal cu competențele de care au nevoie pentru a crește și a inova. În același timp, 70 de milioane de cetățeni europeni nu dețin competențe adecvate în materie de scris și citit, iar numărul celor cu un nivel scăzut de competențe numerice și digitale este chiar mai mare. (lj)

Cu ocazia Zilei internaționale a femeii, aducem un omagiu femeilor și ne gândim nu doar la ceea ce am realizat deja, dar și la ceea ce ne așteaptă în viitor. Anul acesta, Grupul „Lucrători” se axează în special pe bărbați. De ce să ne concentrăm asupra bărbaților într-o zi în care sunt sărbătorite femeile? Pentru că egalitatea de gen nu este numai o problemă a femeilor, și ea nu va fi atinsă cu adevărat fără implicarea bărbaților.

În Uniunea Europeană, în medie doar 10% dintre bărbați solicită concediu de paternitate sau concediu pentru creșterea copilului. În unele state membre, această cifră ajunge chiar la 5%. Femeile poartă principala responsabilitate pentru îngrijirea copiilor și a altor persoane aflate în întreținere și, în plus, îndeplinesc cea mai mare parte a muncii casnice. Nu vom ajunge niciodată la egalitate de gen dacă nu ne ocupăm de aceste stereotipuri.

În acest sens, ar fi cu siguranță benefică propunerea legislativă a Comisiei Europene privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, întrucât, astfel, s-ar introduce dreptul la concediu de paternitate plătit pentru tații în momentul nașterii. De asemenea, s-ar introduce concediul remunerat pentru creșterea copilului. Părinții pot deja să ia concediu pentru creșterea copilului până când copilul împlinește 8 ani, însă, remunerarea acestuia nu este obligatorie. Acesta este și unul dintre principalele motive pentru care atât de puțini bărbați îl solicită. Comisia propune ca concediul pentru creșterea copilului să poată fi luat și să fie remunerat până când copilul împlinește 12 ani. Se propune, de asemenea, un nou drept la un concediu de îngrijitor remunerat de 5 zile.

În aceasta constă valoarea adăugată a Europei, în stabilirea unor standarde minime comune. Europa noastră este socială, dreaptă și democratică.

De 8 martie, îmi amintesc întotdeauna de frumosul cântec al mișcării noastre:

„We want bread but roses too” (Vrem pâine, dar și trandafiri). Iar anul acesta vrem și Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată.

#IwantWorkLifeBalance

In Solidarity

Gabriele Bischoff este președinta Grupului „Lucrători” al CESE.

Grupul „Activități diverse” al CESE

În cadrul unei ședințe extraordinare a Grupului „Activități diverse”, organizată la 15 februarie, a fost prezentat studiul intitulat „Viitoarea evoluție a societății civile din Uniunea Europeană în perspectiva anului 2030”. CESE a comandat acest studiu Centrului pentru servicii de informare, cooperare și dezvoltare a ONG-urilor (CNVOS - Slovenia) și Rețelei europene a asociațiilor naționale ale societății civile (ENNA). 

Obiectivul studiului a fost o mai bună înțelegere a organizațiilor societății civile europene (OSC), a provocărilor cu care se confruntă, a modului în care ele sunt afectate și pot răspunde la acestea.

Studiul și personalitățile prezente – printre care Ramón Luis Valcárcel Siso, vicepreședinte al Parlamentului European însărcinat cu relațiile cu CESE și CoR - și participanții la eveniment au scos în evidență semnale clare și încurajatoare: mai întâi de toate, voința OSC și a instituțiilor de a se angaja, de a apăra și de a acționa în spiritul valorilor europene enunțate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului), precum și de a menține și dezvolta sistemul democratic european, în care OSC asigură coeziunea societăților noastre, jucând rolul de intermediari între cetățeni și instituții.

Organizațiile societății civile promovează și apără valorile noastre europene fundamentale. Ele făuresc și consolidează identitatea, încrederea și solidaritatea. Pentru a asigura adaptarea acestora la schimbări și provocări, și continuarea rolului lor de reprezentare și participare la procesul decizional, trebuie puse în aplicare o serie de măsuri. Ar trebui elaborate metode de lucru inovatoare, cu accent pe diversificarea surselor de finanțare, adaptarea strategiilor de conducere și dezvoltarea de noi servicii legate de educația civică, alfabetizarea mediatică și verificarea factuală. (ih)