La 22 ianuarie 2020, CESE a adus un omagiu membrilor săi britanici, cu ocazia ultimei sesiuni plenare la care au participat înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, la 31 ianuarie. Fiecare dintre cei 24 de membri care reprezintă Regatul Unit a primit o medalie comemorativă, în cadrul unei ceremonii care a demonstrat angajamentul CESE de a menține legături strânse cu societatea civilă britanică după Brexit.

Dl Luca Jahier, președintele CESE, a evocat contribuția esențială a membrilor britanici la lucrările CESE și a subliniat că Comitetul este hotărât să mențină legături strânse cu societatea civilă britanică după Brexit. „Nu există altă alternativă decât o relație puternică între UE și Regatul Unit, iar în cadrul CESE, vom face tot ceea ce este necesar pentru a menține această legătură solidă. Ceci n'est qu'un au revoir, mes amis", a afirmat dl Jahier.

Dl Tom Jenkins, președintele CESE în perioada 1996‑1998, a fost invitat să participe la această ceremonie și și‑a exprimat regretul că, în curând, nu va mai fi cetățean al UE. Militanta pro‑europeană Madeleina Key, supranumită „EU Supergirl”, a declarat că va continua să susțină cauza Europei în Regatul Unit, și a afirmat, în concluzie: „Trebuie să rămânem convinși că viitorul este Europa, astfel încât cetățenii britanici să fie conștienți că vor fi, întotdeauna, europeni.”

Trei membri britanici, reprezentând cele trei grupuri ale CESE – dl David Sears din partea Grupului I, dna Judy McKnight din partea Grupului II și dna Jane Morrice din partea Grupului III – au luat cuvântul pentru a-și exprima sentimentele și punctele de vedere cu privire la Brexit. La fel a făcut și dna Rose D’Sa, membra britanică cu cel mai lung mandat în cadrul CESE. Președinții celor trei grupuri au contribuit, la rândul lor, la dezbatere, aducând un omagiu activității desfășurate de membrii britanici. Dl Stefano Mallia, președintele Grupului de monitorizare privind Brexitul, a luat, de asemenea, cuvântul, insistând asupra necesității de a se institui un forum care să contribuie la menținerea dialogului cu societatea civilă britanică: „Trebuie să luptăm pentru a păstra vie prietenia care ne leagă și voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a crea o structură care să ne permită acest lucru.” (dgf)

În cadrul sesiunii plenare a CESE care a avut loc la 22 ianuarie, dl Gordan Grlić Radman, Ministrul croat al Afacerilor Externe și Europene, a prezentat prioritățile Președinției croate a UE, prima pe care această ţară o preia de la aderarea sa la UE în 2013.

CESE a aprobat prioritățile noii Preşedinţii croate ale Consiliului UE, care coincid cu obiectivele Comitetului de a promova o Europă puternică si prosperă, bazată pe valori comune.

Dl Grlić Radman a explicat că Preşedinţia croată a ales drept slogan „O Europă puternică într-o lume a provocărilor”, ca să creeze imaginea unei UE care acţionează în beneficiul tuturor statelor membre şi a cetățenilor săi. Politica Croației cu privire la UE în următoarele șase luni ar urma să se bazeze pe patru piloni: O Europă care se dezvoltă, o Europă care unește, o Europă care protejează şi o Europă influentă.

Președintele CESE, dl Luca Jahier, a aprobat această abordare şi a declarat: „Nu putem decât să fim de acord cu aceste priorități.” El a adăugat că CESE a apreciat în special atenția pe care Croația o acordă pilonului O Europă care se dezvoltă, asigurând astfel condiții și perspective mai bune pentru toți cetățenii europeni, printr-o creștere durabilă și echilibrată.

„Suntem siguri că programul pentru dezvoltare durabilă trebuie să fie prioritatea absolută a UE pentru următorul deceniu, întrucât echilibrează perfect prosperitatea economică, problemele de mediu și incluziunea socială”, a adăugat dl Jahier.

Ministrul croat a declarat că țara sa va continua să militeze pentru o politică de extindere a UE credibilă și bazată pe merite. În încheiere, dl Jahier a spus că CESE este dispus să sprijine eforturile Croației în această privință.

Comitetul Economic și Social European (CESE), în sesiunea sa plenară desfășurată la Bruxelles, a dat cuvântul reprezentanților Inițiativei cetățenești europene (ICE) „End the Cage Age”, oferindu-le astfel o platformă europeană pentru a-și face auzite obiectivele și preocupările legate de bunăstarea animalelor de fermă.

Vicepreședinta CESE, dna Isabel Caño, i-a urat bun-venit dnei Olga Kikou, coordonatoarea inițiativei, felicitând-o pentru succesul ICE, care a adunat în cursul unui singur an peste 1,5 milioane de semnături din 21 de state membre și face acum obiectul procedurii de certificare de către statele membre.

Organizația Compassion in world farming, care se află la originea campaniei acestei ICE, a fost înființată în 1865 de către Peter Roberts, un fermier producător de lactate îngrijorat de consecințele metodelor moderne din agricultură. Animalele sunt capabile să sufere și să simtă durerea; ele se pot bucura de compania altor animale și resimt atât bucuria, cât și sentimentele negative; toate acestea demonstrează că ele sunt ființe sensibile, a afirmat dna Kikou, subliniind că Tratatul de la Lisabona recunoaște animalele ca atare.

„Vrem să ne asigurăm că instituțiile europene vor acționa conform așteptărilor cetățenilor”, a adăugat dna Kikou. „Lucrăm împreună cu fermierii pentru a-i învăța cum să practice o agricultură durabilă. Nu suntem împotriva lor, nu vrem să interzicem consumul de carne, dar cuștile nu mai au ce căuta în secolul XXI”.

Dl Christophe Lefevre, președintele Grupului privind ICE din cadrul CESE, a profitat de acest prilej pentru a reafirma angajamentul constant al CESE în favoarea îmbunătățirii instrumentului ICE – o poziție manifestată într-un mod foarte concret cu ocazia zilei anuale dedicate ICE. Obiectivul CESE este ca ICE să devină mai ușor de utilizat și să se garanteze că are un impact real.

Potrivit observațiilor formulate de membrii CESE, înainte de a se lua noi măsuri, trebuie analizate atent toate aspectele – de exemplu importurile de carne și impactul financiar asupra pieței unice; un astfel de demers ar fi atât în avantajul consumatorilor și al agricultorilor, cât și în cel al agriculturii durabile.(ks)

Combaterea schimbărilor climatice a reprezentat unul dintre principalele puncte de pe ordinea de zi a sesiunii plenare a CESE din luna ianuarie, în cadrul căreia a avut loc o dezbatere cu privire la COP25 și la Pactul ecologic european, cu un mesaj clar: trebuie adoptate măsuri urgente pentru ca protecția climei și dezvoltarea durabilă să devină o realitate, iar Uniunea Europeană trebuie să își asume rolul de lider.

Discursul președintelui CESE, dl Luca Jahier, a fost cât de poate de clar: „Ne aflăm într‑un moment de răscruce. Din păcate, țările lumii nu se află pe calea cea bună pentru a realiza obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice sau obiectivele ODD, iar acest lucru ar putea avea consecințe devastatoare pentru noi toți. În cadrul CESE, suntem convinși că punerea în aplicare a Agendei 2030 trebuie să constituie prioritatea absolută a UE pentru următorul deceniu. Europa trebuie să se afle în avangardă, să fie liderul mondial în materie de climă!”

Dl Jahier a deplâns lipsa de voință politică în rândul țărilor participante la COP25 de la Madrid în ceea ce privește intensificarea acțiunilor pentru climă; din această cauză, rezultatele summitului internațional privind clima au fost mult prea modeste. Președintele a elogiat însă Comunicarea președintei Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen, privind Pactul ecologic european și angajamentul său ferm în favoarea atingerii neutralității climatice până în 2050.

În acest sens, dl Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a subliniat că Pactul ecologic nu reprezintă numai o modalitate de a aborda problema schimbărilor climatice, ci și expresia unui proiect ambițios de a asigura creșterea economică și justiția socială. „Este vorba despre un proiect care privește oamenii și societatea, despre un Pact ecologic care nu lasă pe nimeni deoparte”, a declarat el, subliniind că strategia în domeniul biodiversității, planul de acțiune pentru economia circulară și alte soluții sistematice pentru realizarea obiectivelor în materie de schimbări climatice ar răspunde atât nevoilor oamenilor, cât și celor ale planetei, aducând laolaltă toate sectoarele și toți actorii. (mp)

UE este pusă în fața unor provocări complexe, generate de un deceniu de perturbări economice, de criza migrației, de nemulțumirile sociale și de degradarea mediului. După cum se afirmă într-un aviz adoptat în ianuarie, UE trebuie să se reinventeze rapid pentru binele cetățenilor săi.

Avizul CESE își propune să configureze economia durabilă de care avem nevoie, explorând o nouă viziune asupra prosperității oamenilor și planetei, care să reunească dimensiunea economică, dimensiunea de mediu și dimensiunea socială. De asemenea, el solicită noi modele economice, decizii de investiții pentru a valorifica progresele tehnologice și noi indicatori pentru economia stării de bine.

Odată cu punerea în aplicare a Agendei 2030 și cu Pactul ecologic european, UE a plasat, în fine, aceste probleme în fruntea priorităților sale. Pactul ecologic trebuie să devină însă un adevărat pact ecologic și social european.

„Pentru a asigura o tranziție echitabilă și ecologică și punerea în aplicare a ODD, trebuie să regândim economia UE. Este necesar să reconfigurăm sistemul, iar pentru asta avem nevoie de un nou software, nu doar de o actualizare a celui existent!”, a declarat raportorul Peter Schmidt.

Națiunile lumii s‑au angajat să aplice, până în 2030, un program radical, echitabil și realizabil. UE a adoptat Pactul ecologic european și se angajează să facă pași importanți în îndeplinirea ODD. Acest context oferă UE o ocazie unică de a-și reînnoi viziunea asupra progresului social, de a-și revitaliza economia și de a‑și consolida poziția de lider la nivel global, prin puterea exemplului.

În perioada 27-31 ianuarie, un grup de membri ai Comitetului de monitorizare UE-Japonia al CESE s-a deplasat în Japonia pentru a discuta punerea în aplicare a Acordului de parteneriat economic (APE), în vigoare din februarie 2019, și pentru a consolida cooperarea cu omologii japonezi. Vizita a inclus totodată primul dialog comun cu societatea civilă, prilejuind un schimb de opinii privind aspectele legate de comerț și de dezvoltarea durabilă.

Scopul principal al misiunii a fost de a valorifica cooperarea constructivă cu organizațiile și instituțiile societății civile japoneze de la instituirea APE și până în prezent. Membrii CESE au subliniat că Japonia are nevoie de o serie de reforme juridice pentru a permite aplicarea convențiilor fundamentale ale OIM. Ei au încercat, de asemenea, să-și sensibilizeze omologii de pe plan local cu privire la schimbările climatice, dat fiind că interesul față de acest subiect este relativ scăzut în Japonia. (dgf)