Dragi cititoare, dragi cititori,
Începutul anului a fost marcat de mai multe evenimente care vor influența viitorul Uniunii Europene.
BREXIT
La 22 ianuarie, colegii noștri britanici au participat la ultima lor ședință plenară înainte de a părăsi Comitetul. Activitatea lor în cadrul acestuia și ceremonia care a avut loc în ziua respectivă au arătat cât de dureroasă și de dificilă a fost această despărțire. Dar în mintea noastră răsună încă cele rostite atunci: „Nu ne spunem adio, ci doar la revedere”.
Aș dori să cred că vom rămâne uniți, deoarece societatea civilă nu cunoaște frontiere.
Am dat mâna cu toți membrii delegației și am rememorat emoțiile, lacrimile, amintirile și momentele trăite împreună. Pentru mulți dintre ei, activitatea la CESE pune capăt acum unui fragment din viața lor. De la 1 februarie, ei vor trebui să-și vadă de drum fără noi, iar noi va trebui să facem la fel. Sunt convins că memoria nu ne va trăda și va păstra pe vecie anii în care am colaborat cu colegii noștri britanici.
Acum, este de datoria noastră să construim o punte puternică și rezistentă și să strângem legăturile cu bărbații și femeile din Marea Britanie.
Această despărțire arată cât este de important să găsim o altă formă de relație, un modus vivendi comun, după 31 ianuarie, care să presupună mai multă comunicare, mai multă sinergie și mai multe proiecte comune. Aceasta este una dintre sarcinile care ne vor reveni în cadrul CESE.
Conferința privind viitorul UE
Printre motivele care au justificat organizarea Conferinței privind viitorul Europei, ce va fi lansată la 9 mai 2020, s-a numărat și Brexitul. Timp de doi ani, conferința va analiza funcționarea UE, ca instrument al procesului de reflecție.
La 15 ianuarie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care configurează un cadru pentru acest exercițiu, iar la 22 ianuarie, Comisia Europeană a publicat o comunicare pe această temă.
Sunt convinsă că Conferința privind viitorul Europei va trebui să ofere prilejul de a lua în discuție, împreună cu cetățenii și cu toate părțile interesate, cum ar fi parlamentele naționale, CESE, alte organizații ale societății civile etc., principalele politici asupra cărora Europa poate avea o influență. În calitate de membri ai CESE, suntem conștienți de provocările generate de acest exercițiu, extrem de complex. Suntem convinși însă și că, pentru a asigura reușita acestuia, vocea societății civile organizate trebuie să se facă auzită.
În plus, datele sondajului Eurobarometru standard al Comisiei din noiembrie 2019 au arătat că 83 % dintre respondenți ar fi dorit ca părerea tuturor cetățenilor să fie luată mai bine în considerare în deciziile privind viitorul Europei, la toate nivelurile: național, regional și local.
Declarația lui Robert Schuman
Data lansării conferinței va coincide cu aniversarea declarației lui Robert Schuman. Ea va marca 70 de ani de pace în Europa, de integrare și construcție europeană, de proiecte comune, de valori europene și de drepturi fundamentale. Vom afirma cu tărie că este nevoie de o Europă deschisă, solidară și echitabilă. Suntem conștienți de faptul că UE nu este o construcție perfectă. Ea se află la un moment de răscruce, în care își pune întrebări, și, ținând seama de acest lucru, va trebuie să punem accentul iar și iar, din ce în ce mai hotărât, pe societatea civilă și pe rolul esențial pe care Uniunea îl poate juca în consolidarea legăturilor cu cetățenii.
Mai mult ca oricând, UE are nevoie de noi, de organizațiile societății civile organizate, care cunosc realitatea de pe teren, preocupările și viața dincolo de Bruxelles. A ne valorifica în consonanță sinergiile și a crea un parteneriat la nivelul tuturor instituțiilor, în termen de doi ani, până la Președinția franceză a Consiliului, vor fi adevărate provocări.
Sarcina care ne revine în 2020 este ca, împreună cu toate celelalte instituții, să pornim pe drumul către viitor. Pentru că acum încep cu adevărat eforturile care sunt așteptate din partea UE.
Isabel Caño Aguilar,
vicepreședintă responsabilă cu comunicarea
Citește mai mult!