CESE info

CESE solicită UE și statelor sale membre să adopte un model european de securitate cibernetică, să consolideze competențele Agenţiei UE pentru Securitate Cibernetică și, în sfârșit, să creeze un sistem eficient de certificare europeană pentru serviciile și produsele online.

Acestea sunt principalele concluzii ale audierii publice cu privire la Legea privind securitatea cibernetică, organizată la Bruxelles la 9 ianuarie 2018, care vor fi încorporate în avizul CESE elaborat în prezent de dnii Alberto Mazzola și Antonio Longo, membri ai Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN).

CESE susține în general pachetul de măsuri privind securitatea cibernetică care figurează în propunerea Comisiei Europene prezentată Consiliului în septembrie 2017, și scoate în evidență următoarele măsuri.

• Un model european de securitate cibernetică

Conceptul de securitate cibernetică este prezent în lumea întreagă. Este vorba de o provocare globală, întrucât atacurile pot avea loc oriunde și pot viza cetățeni, organizații ale societății civile, sisteme sociale și sectoare economice din orice stat membru. Din acest motiv, CESE încurajează UE să ia măsurile necesare și să stabilească un model de reziliență în fața acestui tip de atacuri la nivel european.

• O agenție UE pentru securitate cibernetică mai puternică

Agenţia Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) este un centru de expertiză în domeniul securităţii cibernetice în Europa, al cărei sediu se află, în prezent, în Grecia. CESE consideră că ar trebui să fie dezvoltată, să devină permanentă și să fie dotată cu mai multe resurse. Ea ar trebui să se ocupe de e-guvernare și de serviciile universale (e-sănătatea), precum și de prevenirea și combaterea furtului de identitate și a fraudelor online.

• O certificare europeană de securitate cibernetică

Pentru a garanta un nivel înalt de securitate, CESE recomandă crearea unui cadru european de certificare a securității cibernetice, bazat pe standardele comune de securitate cibernetică și din domeniul TIC la nivel european. Serviciile și produsele online ar putea fi certificate cu un sistem de etichetare corespunzător, în vederea sporirii încrederii consumatorilor. (mp)

Comisia trebuie să stabilească semne distinctive mai precise pentru obligațiile de raportare propuse cu privire la modalitățile și tranzacțiile transfrontaliere, astfel încât să prevină interpretarea subiectivă din partea contribuabililor și a autorităților fiscale, ceea ce ar putea duce la supraraportare și proceduri greoaie, susține CESE în avizul Măsuri de descurajare a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale.

Noua directivă a Comisiei introduce pentru intermediari – entități, instituții sau profesioniștii care oferă consiliere contribuabililor în domeniul planificării fiscale – și, în unele cazuri, pentru contribuabilii înșiși, obligația de raportare către autoritățile competente a schemelor de planificare ce se încadrează în patru tipologii-standard de activități raportabile. Între autoritățile fiscale naționale se va face automat schimb de informații.

„Domeniul de aplicare al semnelor distinctive propuse este prea larg” a declarat raportorul, dl Victor Alistar („Activități diverse”, RO), adăugând: „la revizuirea criteriilor, Comisia trebuie să obțină un echilibru între certitudinea juridică și flexibilitate, pentru a asigura caracterul disuasiv și fezabilitatea acestei obligații.”

De asemenea, CESE solicită Comisiei să detalieze modalitățile de aplicare a directivei în economia digitală și să asigure proporționalitatea directivei, menținând costurile administrative la minimum pentru toate întreprinderile.

Comitetul își exprimă acordul cu sprijinul logistic și tehnic propus pentru punerea în aplicare a instrumentelor respective în statele membre, precum și cu scopul declarat, de a spori transparența activității intermediarilor prin intermediul măsurilor propuse.

„Obligația de raportare va descuraja intermediarii de la a oferi scheme de planificare fiscală agresivă. Mecanismul va crea justiție fiscală și va contribui la o concurență echitabilă și la venituri fiscale stabile pentru statele membre” a declarat coraportorul, dl Petru Sorin Dandea („Lucrători”, RO). (jk)

În ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comisia Europeană au organizat împreună lansarea noului set de instrumente al Comisiei pentru a sprijini statele membre să consolideze procesul de integrare a persoanelor provenite dintr-un context de migrație, prin utilizarea mai eficientă și coordonată a instrumentelor de finanțare ale UE disponibile.

Setul de instrumente conține recomandări practice adresate autorităților de finanțare naţionale şi regionale cu privire la modalitățile de selectare și combinare a diferitelor fonduri UE disponibile în actuala perioadă bugetară (2014-2020).

Scopul este de a înlesni incluziunea a peste 20 de milioane de resortisanți ai unei țări terțe care trăiesc legal în UE, dar se confruntă în continuare cu o multitudine de provocări și acte de discriminare.

După cum s-a subliniat la evenimentul de lansare, 40% dintre ei sunt expuși riscului de sărăcie, 18% sunt șomeri, iar 19% părăsesc timpuriu școala, ceea ce reprezintă aproape dublul mediei UE.

„UE trebuie să dea dovadă de umanism și solidaritate. Migranții nu trebuie priviți ca o povară. Dacă sunt integrați în mod corespunzător, ei vor fi o binecuvântare, nu numai pentru economiile noastre, ci pentru societatea noastră în ansamblu”, a afirmat președintele CESE, dl Georges Dassis. (ll)

Foto: Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, Cristian Pîrvulescu, membru CESE și Georges Dassis, președintele

Acesta a fost mesajul principal de la audierea publică privind coeziunea economică și socială și integrarea europeană a Balcanilor de Vest, organizată de Comitetul Economic și Social European la Bruxelles.

„Suntem foarte mulțumiți că Președinția bulgară a Consiliului UE a decis ca Balcanii de Vest să fie una dintre prioritățile sale și a solicitat CESE să elaboreze un aviz pe această temă”, a afirmat Ionuț Sibian, președintele Grupului de studiu al CESE „Coeziunea economică și socială și integrarea europeană a Balcanilor de Vest”. Andrej Zorko, raportorul avizului CESE, a subliniat că regiunea este extrem de complexă și că este nevoie de mai multă cooperare regională și de implicarea mai serioasă a societății civile în procesul de integrare europeană. „Balcanii de Vest trebuie să fie o prioritate a UE în următorii ani pentru a asigura stabilitate politică în regiune”, a insistat coraportorul Dimitris Dimitriadis.

Reprezentanţii organizațiilor societăţii civile, grupurilor de reflecție, instituţiilor UE și mediului academic au fost de acord că convergența economică a statelor din Balcanii de Vest este un proces pe termen lung și au atras atenția asupra nivelului ridicat al șomajului, productivităţii scăzute, lacunelor în materie de competențe și competitivităţii reduse, acestea fiind unele dintre problemele cu care se confruntă țările din regiune. „Nepotismul este în continuare prezent”, a spus Peter Sanfey, directorul adjunct al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Participanții au fost de acord că în regiune există deja diverse instrumente și programe care abordează unele dintre aceste probleme, dar o perspectivă europeană clară pentru aceste țări ar servi drept catalizator pentru accelerarea reformelor. De asemenea, au subliniat importanța crucială a implicării partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile din regiune în procesul de integrare europeană într-o manieră mai oficială. (sg)

Protecționismul nu este o opțiune pentru Europa, însă UE nu poate nici să permită ca piața sa internă să fie invadată de produse care contravin standardelor sale sociale și ecologice, afectându-i industria: acesta este avertismentul pe care Comitetul Economic şi Social European (CESE) îl formulează într-un raport privind politica industrială globală a UE, adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie.

Europa vizează un rol de frunte prin exemplul unei industrii manufacturiere care protejează drepturile lucrătorilor și mediul, investind în inovare. Toate acestea costă, însă, lucru care se reflectă în prețul produselor sale. Pentru a asigura condiții comerciale echitabile pentru întreprinderile sale, UE trebuie să aibă grijă ca produsele din toată lumea care intră pe piața sa respectă aceleași norme. Aceste este mesajul-cheie al Avizului CESE pe tema O abordare cuprinzătoare a politicii industriale.

„Europa nu-și poate permite să fie naivă. Supracapacitatea, ajutoarele de stat ilegale și alte forme de concurență neloială trebuie să fie combătute prin reglementări la nivel european, respectându-se, în același timp, normele OMC, a declarat Gonçalo Lobo Xavier (Angajatori-PT), raportorul acestui aviz.

Instrumentele de combatere a acestor practici trebuie să se afle printre prioritățile agendei UE. Măsurile antidumping adoptate de UE trebuie să fie mai bine monitorizate, mai flexibile și implementate mai repede.

CESE subliniază că, în comparație cu alte puteri globale, precum China, India și Coreea, care au fost foarte active în dezvoltarea propriilor politici industriale, Europa nu are o viziune coerentă pe termen lung pentru industria sa.

Este nevoie de un plan de acțiune industrial coerent, cu obiective obligatorii, calendare și instrumente care să abordeze cele patru provocări esențiale ale următorilor 10 ani: digitalizarea, schimbările climatice, globalizarea și evoluțiile demografice.

De asemenea, repatrierea a cel puțin câteva sectoare industriale europene este esențială.

Avizul a fost elaborat la solicitarea Președinției bulgare a UE. (dm)

CESE sprijină propunerea Comisiei Europene privind îndelung așteptata revizuire a regulamentului privind protecția concurenței în domeniul transportului aerian. Într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii plenare a CESE din ianuarie, Comitetul îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să aprobe rapid regulamentul revizuit, pentru a remedia în mod eficient denaturările în concurența internațională.

CESE sprijină abordarea dublă a Comisiei pentru asigurarea unei concurențe internaționale loiale și și-a exprimat poziția prin adoptarea, la 17 ianuarie 2018, a unui aviz elaborat de Jacek Krawczyk. Pe de o parte, propunerea consolidează actuala legislație și oferă Comisiei un instrument eficient de contracarare și prevenire a denaturării concurenței loiale în sectorul aviației. Pe de altă parte, acordurile Uniunii în domeniul aviației acționează ca stimulent pentru ca țările terțe să respecte legislația UE, în schimbul accesului la piața sa.

„Această propunere reprezintă încă un pas important în punerea în aplicare a strategiei UE în domeniul aviației, anunțată cu mai bine de doi ani în urmă. Succesul viitor al aviației europene depinde de modul în care strategia este efectiv pusă în aplicare”, a declarat dl Krawczyk. „Dată fiind importanța sectorului aviației pentru economia UE, este necesar ca toate părțile interesate să fie și mai mult implicate în punerea în aplicare a strategiei”, a adăugat el.

Revizuirea regulamentului privind protecția concurenței în domeniul transportului aerian (Regulamentul 868/2004) face parte dintr-un pachet legislativ mai cuprinzător, intitulat „Aviație: o Europă deschisă și conectată”, care cuprinde și orientări în următoarele domenii: proprietatea și controlul transportatorilor aerieni din UE, obligația de serviciu public (OSP) și continuitatea gestionării traficului aerian. (mp)

„Succesul președinției nu depinde de mărimea țării. El este determinat de voința politică de a impune politici care sunt esențiale pentru viitorul Europei”, a declarat președintele CESE, dl Georges Dassis, în discursul său de bun venit adresat ministrului adjunct al muncii și politicii sociale din Bulgaria, dna Zornița Rusinova, la sesiunea plenară a CESE din ianuarie. Dna Rusinova le-a prezentat membrilor CESE cele patru priorități ale Președinției bulgare:

• viitorul Europei și al tinerilor;
• perspectiva europeană și conectivitatea Balcanilor de Vest;
• securitatea și stabilitatea într-o Europă puternică și unită;
• economia digitală și competențele digitale pentru viitor.

Dna Rusinova a subliniat, de asemenea, principalele subiecte pe care Președinția bulgară se va concentra în următoarele șase luni în domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă:

• viitorul muncii;
• consolidarea dimensiunii sociale a Europei;
• politici privind dezvoltarea copilului în primii ani de viață;
• egalitatea în drepturi a persoanelor cu handicap.

„Suntem foarte dornici să citim avizele exploratorii pe care CESE le va elabora ca răspuns la solicitările noastre”, a afirmat dna Rusinova. (sg)

Fotografie: dna Zornița Rusinova, ministrul adjunct al muncii și politicii sociale din Bulgaria, și dl Georges Dassis, președintele CESE

Îmbunătățirea cooperării juridice dintre statele membre în ceea ce privește combaterea fraudelor informatice reprezintă un pas în direcția cea bună, a afirmat CESE într-un aviz recent, prin care a evaluat propunerea de directivă privind combaterea fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul, prezentată de Comisie. Cu toate acestea, CESE solicită mai multe garanții pentru protejarea utilizatorilor de mijloace digitale de plată și măsuri de prevenire obligatorii, care să-i informeze pe aceștia cu privire la modalitățile de operare ale infractorilor cibernetici.

Salutând propunerea Comisiei, raportorul avizului, dl Victor Alistar, semnalează faptul că trebuie să se meargă dincolo de cooperarea investigativă și judiciară dintre autoritățile naționale de aplicare a legii.

CESE propune ca statele membre să fie obligate să instituie o asigurare financiară, în vederea despăgubirii victimelor fraudelor informatice comise cu carduri de plată. Această asigurare financiară ar trebui să acopere atât persoanele fizice, cât și IMM-urile.

În plus, pentru ca lupta împotriva fraudelor informatice să fie eficace, operatorii economici ar trebui să aibă obligația legală de a raporta astfel de incidente.

Frauda informatică cu mijloace electronice de plată emise în zona euro reprezintă o problemă majoră. Potrivit unui raport al BCE, aceasta s-a ridicat în Uniunea Europeană la 1,4 miliarde EUR în 2013. De atunci, ea a fost în continuă creștere.

Unul dintre profilurile cele mai vulnerabile este reprezentat de plata cheltuielilor de călătorie – bilete de tren și de avion, cazare și alte operațiuni asociate. Printre cei implicați în acest tip de fraudă informatică sau care profită de pe urma ei se numără persoane fizice și organizații angajate în activități teroriste.

În opinia CESE, prevenirea ar trebui și ea să joace un rol în combaterea criminalității informatice. Publicul ar trebui avertizat cu privire la modalitățile de operare ale infractorilor cibernetici, care falsifică mijloacele electronice de plată, prin campanii de conștientizare și de informare derulate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre care să prezinte cauzele, riscurile și mijloacele individuale de protecție împotriva fraudelor informatice.(dm)

CESE nu este de acord cu propunerea Comisiei privind o orientare fiscală în general neutră, propunând în schimb o orientare bugetară pozitivă în jurul valorii de 0,5% din PIB. În conformitate cu avizul său privind politica economică a zonei euro (2018), efortul bugetar ar trebui suportat în special de țările care au în prezent o marjă de manevră bugetară și un excedent al balanței de plăți.

Având în vedere că redresarea economică în zona euro rămâne «fragilă», «incompletă» și «atipică» și că au fost anunțate schimbări în politica monetară a BCE, CESE solicită ca politicile fiscale să sprijine politicile monetare. Recomandările CESE țin seama, printre altele, de nivelurile scăzute de investiții, de excedentul de cont curent extern și de declinul semnificativ de pe piața forței de muncă.

„Un stimulent fiscal care s-ar concentra asupra investițiilor publice ar conduce la sporirea cererii pe termen scurt, dar și la consolidarea potențialului de creștere pe termen lung, abordând astfel chestiunea sustenabilității datoriei publice”, a afirmat raportorul, dl Javier Doz Orrit (Grupul „Lucrători” - ES).

Investițiile publice trebuie să vizeze nu numai infrastructura, ci și nevoile sociale („investiții sociale”), iar consumul intern ar trebui promovat în principal prin intermediul creșterii salariilor.

„În ceea ce privește aplicarea normelor fiscale, se recomandă ca cheltuielile publice pentru investiții să fie excluse din calcul. Acest lucru ar contribui la o creștere mai favorabilă incluziunii și la o convergență ascendentă”, a declarat dl Doz Orrit.

CESE salută obiectivele politicii Comisiei – creștere durabilă și favorabilă incluziunii, reziliență și convergență –, dar și prioritatea acordată de aceasta reformelor structurale, considerând că ele trebuie să sporească productivitatea și să ajute la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și la reducerea inegalităților. Comitetul solicită adoptarea unor măsuri eficiente de combatere a erodării bugetelor publice, care are consecințe foarte negative, și sprijină acțiunile ce trebuie întreprinse pentru aprofundarea UEM. (jk)

Întocmit de Grupul „Lucrători” al CESE

În cursul sesiunii plenare din ianuarie, a fost adoptat un aviz privind rolul important al transporturilor, ca sector esențial al economiei europene, care abordează chestiuni esențiale, precum perioadele de repaus și detașarea lucrătorilor. CESE arată că modificările de legislație propuse în cadrul pachetului privind mobilitatea nu permit rezolvarea eficientă a problemelor identificate în diverse privințe și, în opinia Grupului „Lucrători”, ele nu pot garanta succesul luptei împotriva dumpingului social în sectorul transportului rutier. În mod similar, pentru a se asigura un control mai bun al aplicării normelor în mediu transfrontalier, CESE solicită crearea unei agenții europene în domeniul transportului rutier.

„Dat fiind rolul determinant al tarifelor în sectorul transporturilor, va trebui să stabilim reguli care să permită garantarea eficientă a unor condiții echitabile de concurență pentru toți transportatorii rutieri, indiferent de dimensiunea lor, și pentru toți lucrătorii mobili, fără a crea noi obstacole în calea pieței interne și fără a aduce atingere legislației sociale”, a subliniat raportorul Tanja Buzek. Ea a adăugat că piața internă trebuie să funcționeze pentru toate părțile interesate și în toate statele membre, atât în cele noi, cât și în cele mai vechi.

Aplicarea regulilor privind detașarea în sectorul transportului rutier din întreaga UE are o importanță vitală pentru a garanta condiții echitabile de concurență pentru lucrători și întreprinderi, controlul eficient al aplicării lor fiind esențial. În acest context, împărtășim preocupările CESE, conform cărora o acoperire pe o perioadă de maximum șase luni și existența unui grup de conducători auto ar putea reduce eficiența controlului aplicării normelor privind detașarea lucrătorilor. (mg)

Text redactat de Grupul „Angajatori” al CESE

Grupul „Angajatori” nu susține Avizul CESE privind perioadele de conducere și de repaus, timpul de lucru și detașarea lucrătorilor. Grupul consideră că avizul nu reflectă în mod suficient diferențele de opinii pe care le-a stârnit în cadrul Comitetului propunerea Comisiei privind detaşarea lucrătorilor.

„Aplicarea dispozițiilor privind detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier internaţional înseamnă protecționism și limitarea liberei circulaţii. Din păcate, documentul CESE adoptat nu reflectă aceste consecințe negative. Piața unică a UE este prejudiciată grav, iar mii de IMM-uri din sectorul transporturilor din întreaga Europă vor avea de suferit”, a afirmat Jacek P. Krawczyk, președintelui Grupului „Angajatori”.

În cursul dezbaterii, membrii Grupului „Angajatori” au scos în evidenţă numeroase neconcordanţe din propunerea Comisiei privind detaşarea lucrătorilor. Fără o infrastructură corespunzătoare, impunerea unor dispoziții mai stricte ar fi contraproductivă și nu ar îmbunătăţi condiţiile de lucru.

Membrii au subliniat că dispozițiile propuse vor crea incertitudine și sarcini birocratice suplimentare atât pentru șoferi, cât și pentru întreprinderi. Ei au atras atenţia asupra definiţiilor imprecise din legislaţie, care ar putea duce la situații absurde.

Grupul a depus o serie de amendamente la aviz, dar ele nu au obținut sprijinul raportorului și al majorității membrilor CESE. Avizul a fost adoptat la 18 ianuarie 2018, în timpul sesiunii plenare a CESE, cu 193 de voturi pentru, 89 împotrivă și 17 abțineri.(lj)

Întocmit de Grupul „Activități diverse” al CESE

La sfârșitul celei de-a doua zile a sesiunii plenare din februarie se va desfășura ședința extraordinară a Grupului III pe tema „Societatea civilă în UE: scenarii viitoare pentru 2030”, la sediul CESE (sala JDE62).

Obiectivul acestei ședințe, organizată în cooperare cu Grupul de legătură, este de a prezenta un studiu intitulat „Viitoarea evoluție a societăţii civile din Uniunea Europeană în perspectiva anului 2030”. Studiul comandat de CESE a fost realizat de CNVOS (Centrul pentru servicii de informare, cooperare și dezvoltare a ONG-urilor din Slovenia) și de ENNA (Rețeaua europeană a asociațiilor naționale ale societății civile ).

Pe baza unei lucrări de cercetare pe marginea recentelor analize, studii, interviuri și sondaje pe această temă, studiul în cauză scoate la lumină situația actuală a organizațiilor societății civile europene (OSC) la nivel naţional şi european. Scopul studiului este de a analiza principalele provocări pentru organizațiile societății civile și modul în care acestea ar trebui abordate. El prezintă cinci scenarii în jurul principalilor factori de schimbare și include diverse recomandări și concluzii specifice.

La eveniment vor participa membri ai CESE și reprezentanți ai organizațiilor societății civile, el fiind moderat de dna Daniela Vincenti, redactor-șef al EURACTIV. Printre vorbitori se vor număra dl Ramón Luis Valcárcel Siso, vicepreședinte al Parlamentului European însărcinat cu relațiile cu CESE și CoR, dl Paweł Świeboda, șef adjunct al Centrului European de Strategie Politică al Comisiei Europene, președinții de grup din cadrul CESE și reprezentanți eminenți ai mediului academic. (ih)