Cu ocazia Summitului „Web” de la Lisabona, dna Catelijne Muller, membră CESE, pledează pentru o abordare în materie de inteligență artificială (IA) bazată pe „controlul uman”

Ce-ar fi dacă niște algoritmi ar decide în curând cu privire la obținerea unui împrumut, a unui credit ipotecar sau a unei polițe de asigurare de sănătate, a unui loc de muncă sau chiar a unui transplant de cord? Nu ați vrea să aveți certitudinea faptului că datele pe care se bazează aceste decizii sunt sigure, complete, nediscriminatorii și ferite de piraterie informatică?

Deși previziunile – extrem de diferite între ele – privind locurile de muncă care se vor pierde în viitor arată că încă nu se știe ce anume le rezervă lucrătorilor inteligența artificială, poate ar fi bine să ne strângem laolaltă, cât încă mai este timp, și să reflectăm la căile optime prin care IA să le facă lucrătorilor munca mai plăcută și este profitabilă pentru întreprinderi.

Să fie oare învestirea roboților cu personalitate juridică calea de urmat? Cine ar trebui să răspundă pentru o greșeală comisă de un robot: el sau fabricantul/programatorul său?

Acestea au fost întrebările ridicate de Catelijne Muller, raportor CESE în domeniul inteligenței artificiale, la Summitul „Web” desfășurat la Lisabona, în perioada 5-8 noiembrie 2017.

În cadrul intervenției sale, dna Muller a abordat provocările politice, sociale și juridice ale IA, și a pledat pentru o abordare bazată pe „controlul uman”. (dm)