Combaterea radicalizării tinerilor ține de responsabilitatea comună a politicii și societății

În pofida unei serii de inițiative de înaltă calitate, nu se depun destule eforturi pentru ca tinerii să nu se lase antrenați pe panta extremismului violent, afirmă CESE

Statele membre și UE trebuie să implice în mod mai eficient organizațiile societății civile în lupta împotriva radicalizării tinerilor, ca parteneri care pot avea o contribuție esențială la reziliența socială, fondată pe valori, împotriva ideilor extremiste, a afirmat CESE la sesiunea plenară din luna decembrie.

În loc să se concentreze pe măsuri de securitate punitive, pe termen scurt, determinate de manifestări de criză, politicile UE ar trebui să investească mai mult în eforturi de prevenire prompte, dar coordonate și pe termen lung, a afirmat CESE în avizul său pe tema Cooperarea cu societatea civilă pentru a preveni radicalizarea tinerilor.

Raportorul, dl Christian Moos (Grupul „Activități diverse”, DE), a subliniat că tinerii sunt deosebit de vulnerabili la propaganda extremistă, întrucât nu au un puternic sentiment al identității și, adesea, se simt excluși din societate.

Prevenirea necesită o abordare multi-agenții, cu implicarea factorilor de decizie politică, a poliției și penitenciarelor, a asistenților sociali, a școlilor, mass-mediei, întreprinderilor și organizațiilor societății civile, este de părere CESE.

Dl Moos a lăudat activitatea Comisiei Europene în acest domeniu. Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) a Comisiei reunește practicieni din prima linie și de proximitate și promovează schimbul de bune practici și de experiență pe teren, în timp ce Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea oferă consiliere cu privire la dezvoltarea în continuare a politicilor UE și la o cooperare mai structurată între părțile interesate și între statele membre.

CESE susține însă că aceste inițiative nu sunt suficiente.

CESE subliniază importanța educației formale și non-formale pentru participarea activă la o societate diversă și pentru predarea gândirii critice și alfabetizarea în ceea ce privește mijloacele de comunicare.

Totodată, combaterea tendințelor xenofobe și populiste prin conștientizarea în mai mare măsură a inteculturalității și printr-o înțelegere fermă a valorilor UE poate servi acestui scop.

Organizațiile de tineret au fost identificate ca fiind în măsură să ofere și alte posibilități, demne de apreciere, pentru dezvoltarea unui sentiment sănătos al identității personale. Totodată, CESE a subliniat rolul sindicatelor și al comunităților religioase, precum și al serviciilor și rețelelor de sprijin care pot ajuta școlile și familiile în detectarea primelor semne ale radicalizării.

Și combaterea sărăciei și a șomajului în rândul tinerilor ar trebui să se numere printre priorități, recomandă CESE. (ll)