CESE info

Proiectul „Discovering hands” din Germania, care se ocupă de pregătirea femeilor nevăzătoare sau cu probleme de vedere pentru ca, apelând la acuitatea lor tactilă superioară, să crească șansele de depistare timpurie a cancerului la sân, a câștigat un premiu în valoare de 14 000 EUR. Celelalte patru iniţiative, din Grecia, Belgia, Italia și Spania, au primit câte 9 000 EUR fiecare. REvive Greece îi ajută pe refugiați, solicitanţi de azil și migranți să se integreze în țările-gazdă, oferindu-le posibilitatea de a participa la cursuri de programare informatică și punându-i în contact cu tineri întreprinzători europeni. DUO for a JOB din Belgia este un program de mentorat intergeneraţional și intercultural, care oferă un serviciu individual gratuit de șase luni tinerilor migranţi care caută un loc de muncă. Acest serviciu este oferit de persoane în vârstă de peste 50 de ani, care au experienţă profesională într-un domeniu similar cu experiența lor. Progetto Quid, din Italia, gestionat de Cooperativa Sociale Quid, este o marcă de modă etică, care ajută grupuri vulnerabile și dezavantajate, cum ar fi solicitanţii de azil și victimele sclaviei, prostituţiei și violenţei domestice, să intre pe piaţa forţei de muncă. Proiectul spaniol Laundry ID, condus de Institute of Robotics for Dependency (IRD), vizează crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu handicap într-o spălătorie reamenajată din punct de vedere tehnologic și adaptată la nevoile lor.

„Este o mare plăcere și un privilegiu să înmânez acest premiu câștigătorilor. Aș dori să felicit cu această ocazie și să aduc un omagiu pe deplin meritat tuturor persoanelor și organizațiilor societăţii civile care, prin eforturile susținute și angajamentul lor pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, sunt un exemplu pentru noi toți”, a spus președintele CESE, dl Georges Dassis.

Cele cinci proiecte câştigătoare ne arată ce fac ONG-urile din Europa pentru a ajuta unele dintre cele mai vulnerabile și dezavantajate grupuri ale societății să intre pe piața forței de muncă.  

Premiul pentru societatea civilă, aflat la a noua sa ediție, este acordat pentru „excelență în inițiative ale societății civile”.

În pofida unei serii de inițiative de înaltă calitate, nu se depun destule eforturi pentru ca tinerii să nu se lase antrenați pe panta extremismului violent, afirmă CESE

Statele membre și UE trebuie să implice în mod mai eficient organizațiile societății civile în lupta împotriva radicalizării tinerilor, ca parteneri care pot avea o contribuție esențială la reziliența socială, fondată pe valori, împotriva ideilor extremiste, a afirmat CESE la sesiunea plenară din luna decembrie.

În loc să se concentreze pe măsuri de securitate punitive, pe termen scurt, determinate de manifestări de criză, politicile UE ar trebui să investească mai mult în eforturi de prevenire prompte, dar coordonate și pe termen lung, a afirmat CESE în avizul său pe tema Cooperarea cu societatea civilă pentru a preveni radicalizarea tinerilor.

Raportorul, dl Christian Moos (Grupul „Activități diverse”, DE), a subliniat că tinerii sunt deosebit de vulnerabili la propaganda extremistă, întrucât nu au un puternic sentiment al identității și, adesea, se simt excluși din societate.

Prevenirea necesită o abordare multi-agenții, cu implicarea factorilor de decizie politică, a poliției și penitenciarelor, a asistenților sociali, a școlilor, mass-mediei, întreprinderilor și organizațiilor societății civile, este de părere CESE.

Dl Moos a lăudat activitatea Comisiei Europene în acest domeniu. Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) a Comisiei reunește practicieni din prima linie și de proximitate și promovează schimbul de bune practici și de experiență pe teren, în timp ce Grupul de experți la nivel înalt privind radicalizarea oferă consiliere cu privire la dezvoltarea în continuare a politicilor UE și la o cooperare mai structurată între părțile interesate și între statele membre.

CESE susține însă că aceste inițiative nu sunt suficiente.

CESE subliniază importanța educației formale și non-formale pentru participarea activă la o societate diversă și pentru predarea gândirii critice și alfabetizarea în ceea ce privește mijloacele de comunicare.

Totodată, combaterea tendințelor xenofobe și populiste prin conștientizarea în mai mare măsură a inteculturalității și printr-o înțelegere fermă a valorilor UE poate servi acestui scop.

Organizațiile de tineret au fost identificate ca fiind în măsură să ofere și alte posibilități, demne de apreciere, pentru dezvoltarea unui sentiment sănătos al identității personale. Totodată, CESE a subliniat rolul sindicatelor și al comunităților religioase, precum și al serviciilor și rețelelor de sprijin care pot ajuta școlile și familiile în detectarea primelor semne ale radicalizării.

Și combaterea sărăciei și a șomajului în rândul tinerilor ar trebui să se numere printre priorități, recomandă CESE. (ll)

Cadrul actual al UE nu este suficient pentru o tranziție către sisteme alimentare mai durabile. Este necesară, de urgență, o politică alimentară globală pentru a îmbunătăți coerența în toate domeniile politicii alimentare, pentru a restabili valoarea produselor alimentare și pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

În avizul său din proprie iniţiativă, CESE pledează pentru o politică alimentară globală, cu scopul de a asigura o alimentație sănătoasă prin sisteme alimentare durabile, creând o legătură între agricultură și serviciile de alimentație și cele ecosistemice.

„Trebuie să facem piețele mai echitabile și să-i facem pe oameni să înţeleagă valoarea produselor alimentare”, a afirmat raportorul, dl Peter Schmidt (Lucrători, DE).

O politică alimentară globală modernă trebuie să completeze PAC redefinită, nu să o înlocuiască. Ar trebui, de asemenea, să îndeplinească mai multe criterii, cum ar fi calitatea produselor alimentare, sănătatea, mediul, o economie sănătoasă și buna guvernanță. „Europa trebuie să stabilească standardele”, a subliniat dl Schmidt.

CESE recomandă măsuri majore la nivelul UE, cum ar fi:

• un sistem de etichetare durabilă;
• legături mai strânse între producători și consumatori;
• asigurarea unor prețuri corecte pentru producători;

• elaborarea unui plan de acțiune privind durabilitatea produselor alimentare;
• o direcţie generală pentru produse alimentare, responsabilă de politicile alimentare și cu competențe în materie de reglementare, legislație și implementare. (sma)

CESE încurajează o cooperare sporită între statele membre ale UE în domeniul apărării și sprijină lansarea Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) și Fondul european de apărare (FED) ca motoare esențiale nu numai ale economiei europene, ci și ale integrării sale.

„Europa trebuie să-și reevalueze și să-și adapteze capacitățile propriei industrii de apărare și să dezvolte o cultură europeană împărtășită cât mai larg în domeniul apărării și securității pentru a da un sens deplin cetățeniei europene”, a declarat Antonello Pezzini (Grupul „Angajatori”, IT), raportor la avizul privind EDIDP.

„Sectorul apărării este un sector economic important și de înaltă tehnologie. Trebuie să încurajăm cercetarea și dezvoltarea în industria de apărare, deoarece acest lucru va avea un impact pozitiv și asupra altor industrii-cheie”, a adăugat Mihai Ivașcu (Grupul „Activităţi diverse”, RO) raportor la avizul privind FED.

Este necesar să se asigure o implicare efectivă a producătorilor (printre care IMM-urile) și a utilizatorilor europeni, cu participarea a cel puțin trei state membre, în finanțarea proiectelor și achiziționarea de bunuri și servicii.

Fiecare euro investit în industria de apărare generează un profit de 1,6 EUR. Prin urmare, statele membre și Comisia Europeană ar trebui să folosească FED pentru a păstra principalele capacități industriale pe teritoriul european și pentru a se asigura că resursele financiare europene sunt cheltuite pentru activitățile europene de cercetare și dezvoltare și pentru achiziționarea de sisteme de armament europene.

„Europa trebuie să dezvolte capacități fundamentale puternice, care să susțină interesele europene și să aplice standarde sociale și de mediu ridicate. Ea trebuie să își asume o răspundere mai mare față de propria apărare și trebuie să fie pregătită și capabilă să descurajeze orice amenințare externă la adresa cetățenilor săi și a modului său de viață”, a afirmat raportorul în încheiere. (sma)

Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a soluționa distribuția inegală a responsabilităților de îngrijire în familii și a inversa tendința de scădere a prezenței femeilor pe piața muncii reprezintă un pas în direcția cea bună, dar ele necesită un studiu mai aprofundat și îmbunătățiri, a arătat CESE în avizul său pe tema „Concilierea vieții profesionale cu viața privată în cazul părinților care lucrează și al persoanelor care acordă îngrijiri”.

Propunerea Comisiei pentru o directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori, care a făcut obiectul avizului, conține primul act normativ din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta include un concediu de paternitate de cel puțin zece zile lucrătoare în jurul datei nașterii copilului, un concediu parental netransferabil de patru luni și un concediu de îngrijire de cinci zile pe an pentru lucrătorii care îngrijesc rude bolnave sau aflate în întreținere.

Toate aceste forme de concediu trebuie să beneficieze de o indemnizaţie care să corespundă cel puţin indemnizației pentru concediu medical. Vârsta copilului până la care se va putea lua concediu sau solicita formule flexibile de lucru urmează să fie mărit de la opt la doisprezece ani.

CESE a declarat că aceste propuneri ar trebui să ţină seama şi de nevoile întreprinderilor, în special ale întreprinderilor mici și mijlocii. (ll)

Digitizarea a dus la schimbări semnificative pe piața forței de muncă, iar lucrătorii încadrați în noile forme de ocupare a forței de muncă sunt adesea excluşi de la prestaţiile de asigurări sociale. Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din decembrie, CESE îndeamnă statele membre să reglementeze noile forme de muncă și să garanteze că aceşti „noi lucrători” au acces la sistemele de pensii, de asigurări de sănătate și de șomaj.

„Acum este momentul ca Comisia Europeană să elaboreze cadrul adecvat care să fie apoi utilizat de statele membre”, a afirmat raportorul Petru Sorin Dandea (Grupul „Lucrători” – RO). „În ce priveşte contribuțiile la asigurările sociale, o intervenție de la nivelul UE este absolut necesară. Avem nevoie de o legislație care să garanteze că persoanele care nu sunt încă recunoscute ca lucrători pot beneficia de sistemele de securitate socială”.

CESE îndeamnă UE și statele sale membre:

• să reglementeze noile forme de ocupare a forței de muncă și să acorde statutul de „lucrător” oricărei persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei „noi forme de muncă”;
• să impună obligativitatea de a contribui la sistemele de pensii, sănătate și șomaj pentru orice venituri de natură profesională înregistrate;
• să asigure interconectarea electronică a bazelor de date fiscale și de asigurări sociale, astfel încât persoanele care realizează venituri profesionale, dar al căror statut de „lucrător” nu a fost recunoscut, să poată fi identificate;
• să exploreze noi modalități de finanțare a sistemelor de asigurări sociale. Astfel, o parte din dividendul digital ar putea fi utilizat pentru garantarea accesului persoanelor angajate în noile forme de muncă la prestaţiile de asigurări sociale. (mp)

CESE acționează la nivel local pentru o cunoaștere directă a situației din sectorul european al îngrijirii la domiciliu în regim intern

Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat, la 29 noiembrie, la Londra, prima reuniune din seria „acțiuni la nivel local” axată pe viitorul sectorului european al serviciilor de îngrijire la domiciliu în regim intern, scopul fiind obținerea de informații privind condițiile precare în care muncesc acești lucrători.

Pe lângă acțiunea din Marea Britanie, CESE va organiza reuniuni și în Germania, Suedia, Italia și Polonia - câteva dintre țările de origine și de destinație ale îngrijitorilor la domiciliu în regim intern.

Aceste vizite se înscriu în siajul avizului din proprie inițiativă al CESE adoptat în 2016, care a fost primul document politic la nivelul UE ce a abordat situația îngrijitorilor la domiciliu în regim intern din Europa.

Nici numărul exact, nici contribuția acestor lucrători la economia statelor membre ale UE nu sunt cunoscute.

Conform Organizației Internaționale a Muncii, în țările industrializate, munca personalului casnic reprezintă între 5% și 9% din totalul contractelor de muncă. Într-o Europă în curs de îmbătrânire, afectată de lipsa forței de muncă din sectorul serviciilor de îngrijire și de lipsa unei infrastructuri adecvate pentru serviciile de îngrijire pe termen lung, se estimează că numărul îngrijitorilor la domiciliu în regim intern va crește.

Aceștia fac parte din segmentul cel mai mobil al forței de muncă din UE, majoritatea lor provenind din Europa de Est.

Cu toate acestea, statutul lor profesional este adesea nereglementat, munca lor fiind nedeclarată și deseori efectuată în condiții foarte dificile.

CESE propune, printre altele, ca existența îngrijitorilor la domiciliu în regim intern să fie recunoscută pe piața muncii din UE, prin formularea unei definiții comune a acestei profesii, precum și prin includerea lor în sistemul de îngrijire pe termen lung, cu toate drepturile care decurg din legislația relevantă a UE și a statelor membre privind ocuparea forței de muncă.

În plus, statele membre ar trebui să acorde sprijin financiar și organizațional beneficiarilor acestor servicii, care de multe ori nu sunt conștienți de faptul că, prin angajarea unui îngrijitor la domiciliu în regim intern, ei devin angajatori și au anumite responsabilități.

Referindu-se la Regatul Unit, raportorul Adam Rogalewski (Grupul „Lucrători”, PL) a declarat: „Am observat că, începând din 2010, sectorul asistenței sociale a suferit de pe urma unei reduceri de fonduri de 6 miliarde de lire sterline. Efectele acesteia au dus la degradarea gravă a posibilităților și calității serviciilor de îngrijire. Penuria forței de muncă cauzată de salariile mici și condițiile precare din acest sector au dus la dezvoltarea formelor neoficiale de îngrijire. Societatea civilă din Europa și în special din Regatul Unit solicită o inversare a logicii austerității. Este urgent nevoie de investiții mai mari în sectorul serviciilor de îngrijire.”

Rezultatele vizitelor efectuate de CESE în diversele țări vor fi prezentate într-un raport care va fi publicat ulterior, în cursul anului 2018.

Comitetul Economic şi Social European și-a adoptat avizul pe tema „Rolul esențial al comerțului și investițiilor în realizarea și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)” în sesiunea plenară din decembrie [raportor: Jonathan Peel (Grupul „Angajatori” - UK); coraportor: Christophe Quarez (Grupul „Lucrători” – FR)].

„Credem că obiectivele de dezvoltare durabilă, precum și Acordul de la Paris vor modifica în mod fundamental agenda comercială globală. Necesitatea de a pune în aplicare aceste acorduri ample va trebui să constituie nucleul tuturor viitoarelor negocieri comerciale ale UE”, a afirmat Jonathan Peel.

CESE consideră că există o serie de domenii de politică principale în care UE trebuie să acționeze în sensul alinierii viitoarelor acorduri comerciale la obiectivele de dezvoltare durabilă, în special atunci când este vorba despre acordurile comerciale cu țări în curs de dezvoltare. În plus, Comitetul îndeamnă UE să promoveze realizarea ODD inclusiv în contextul relațiilor sale bilaterale.

„În acordurile comerciale ale UE trebuie pus un accent sporit pe dimensiunile socială și de mediu ale durabilității, pentru a garanta că aceste acorduri contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă”, a declarat dl Christophe Quarez. Includerea în acordurile comerciale și de parteneriat economic ale UE a unor capitole privind comerțul și dezvoltarea durabilă, în condițiile instituirii unor mecanisme de monitorizare ale societății civile, este de importanță capitală. Aceste mecanisme au un potențial enorm de promovare a valorilor UE, inclusiv a standardelor sociale și de mediu, fiind, de asemenea, capabile să producă rezultate tangibile. (sg)

Peste 100 de reprezentanți ai societății civile din țări membre ale Uniunii pentru Mediterana s-au întrunit la 13 și 14 decembrie, la Madrid, pentru a dezbate provocările cu care se confruntă această regiune. Ediția din 2017 a Summitului Euromed al consiliilor economice și sociale și al instituțiilor similare s-a concentrat asupra drepturilor economice, sociale și culturale, protecției sociale și unei noi generații de drepturi ale femeilor în regiunea mediteraneeană.

Participanții au adoptat în unanimitate o declarație finală care condamnă toate formele de violență și terorism și încălcarea drepturilor fundamentale în regiunea mediteraneeană. Prin această declarație, instituțiile UE sunt îndemnate să creeze un mecanism eficient și flexibil pentru a asigura sosirea sigură și legală a refugiaților, ale căror drepturi ale omului sunt încălcate zi de zi.

Participanții au subliniat importanța esențială a drepturilor economice, profesionale și sociale pentru dezvoltarea economică și guvernanța democratică în regiune. Ei au scos, totodată, în evidență necesitatea asigurării unei educații de calitate și accesibile din punct de vedere financiar, pentru a se înregistra progrese în ce privește dezvoltarea socioeconomică în zona mediteraneeană.

Societatea civilă organizată a îndemnat toate țările din zona mediteraneeană să înscrie drepturile femeilor și egalitatea de gen în constituțiile lor și să dezvolte instituțiile necesare pentru a proteja femeile de orice formă de violență și discriminare pe criterii de gen.

Societatea civilă a solicitat miniștrilor muncii din regiunea Euromed să pună tema nivelurilor elementare de protecție socială pe ordinea de zi a următoarei Conferinței ministeriale privind ocuparea forței de muncă. (sg)

Bulgaria va prelua pentru prima oară Președinția UE într-un moment dificil pentru Europa. Această sarcină va fi un test important al capacității sale politice, administrative și diplomatice. Bulgaria abordează cu maximă responsabilitate prima sa președinție și știe că deciziile sale vor fi esențiale pentru viitorul Europei. Ea va încerca să atingă echilibrul corect și să încurajeze un consens amplu pe subiectele prioritare. Bulgaria adoptă o abordare realistă și pragmatică a Președinției UE. Obiectivul său este de a elabora un plan de acțiune cu fiecare țară pentru stabilirea unor pași concreți, fără a crea însă așteptări nerealiste.

Bulgarii știu că țara lor este cunoscută în principal ca unul dintre noile state membre ale UE cu cei mai scăzuți indicatori economici și sociali, însă Președinția scoate la lumină câteva aspecte mai puțin cunoscute ale țării noastre și va concentra atenția Europei asupra patrimoniului cultural unic al Bulgariei. Bulgaria este cel mai vechi stat de pe continent, păstrându-și numele și locul în peninsula Balcanică timp de mai bine de 1 300 de ani. Ca urmare a aderării țării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, alfabetul bulgar a devenit al treilea alfabet european – după cel latin și cel grec. Țara nu a căutat niciodată să se impună, dar se pare că, în prezent, acest lucru este în beneficiul său. Bulgaria știe ce să facă pentru a-și păstra identitatea și spiritul național și încearcă să dezvolte un sentiment de mândrie națională mai puternic. Conștientă de valoarea proprie, ea nu și-a depășit încă timiditatea: o nestemată ascunsă de care nu e greu să te îndrăgostești.

Președinția bulgară va avea trei cuvinte-cheie: consens, competitivitate și coeziune:

• consens pe teme-cheie precum securitatea, migrația, Balcanii de Vest - oferind o perspectivă europeană clară acestei regiuni - și cooperarea în regiunea Mării Negre;
• competitivitate în ceea ce privește uniunea economică și monetară și consolidarea dimensiunii sociale, din perspectiva politicii Uniunii după 2020;
• coeziune, deoarece viitorul Europei este inseparabil legat de politica sa de coeziune, care oferă valoare adăugată cetățenilor UE și este un instrument verificat de reducere a disparităților și de garantare a succesului modelului european.

„Uniți suntem puternici” va fi motto-ul președinției bulgare.

Bulgarii sunt încrezători că Președinția lor va fi încununată de succes. Ambiția noastră este de a realiza prioritățile stabilite în agenda Comisiei în ce privește o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică. Țara noastră se angajează cu claritate să adopte o poziție neutră, echilibrată și fermă când este cazul, în numele unității și solidarității.

Președintele CESE, dl Georges Dassis, și comisarul european pentru transporturi, dna Violeta Bulc, au lansat în mod oficial Platforma UE pentru schimbare, în cadrul unei conferințe de prestigiu, desfășurată la Bruxelles, la sediul CESE, la 27 noiembrie. Platforma are ca scop creșterea ratei de ocupare în rândul femeilor și asigurarea egalității de șanse în sectorul transporturilor.

„Strădaniile menite să crească egalitatea de șanse între bărbați și femei în sectorul transporturilor nu au legătură doar cu egalitatea de gen: ele sunt un imperativ economic și social care afectează ocuparea forței de muncă, inovarea, durabilitatea și creșterea economică în UE”, a afirmat dl Dassis.

În opinia dnei Bulc, „numai 22% din lucrătorii din transporturi sunt femei. Există un potențial imens de sporire a egalității de șanse în acest sector și mă bucur că întreprinderile și organizațiile s-au declarat de acord cu acest lucru, angajându-se să crească rata de ocupare în rândul femeilor. Implicarea femeilor și a bărbaților deopotrivă în promovarea egalității de gen va face ca societățile noastre să prospere la toate nivelurile”.

Platforma a fost creată de CESE în cooperare cu Comisia Europeană, ea urmând să permită părților interesate din toate sectoarele transporturilor să își prezinte inițiativele specifice de promovare a egalității de gen și să facă schimb de bune practici. (mp)

La 27 și 28 noiembrie 2017, CESE a găzduit cea de-a 11-a ediție a Platformei UE pentru incluziunea romilor, organizată de Comisia Europeană, care are ca temă centrală tranziția tinerilor romi de la educație la încadrarea în muncă.

CESE a găzduit această Platformă pentru prima oară din 2009, când aceasta a fost înfiinţată pentru a contribui la consolidarea cooperării dintre părțile interesate cu privire la incluziunea romilor.

Platforma a abordat tema marginalizării extreme a romilor în Europa, aceștia confruntându-se cu segregarea în școli și fiind în mare măsură excluși de pe piețele forței de muncă. Printre participanți s-au numărat miniștri din statele membre, comisarul UE pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, vicepreşedinţi ai Parlamentului European și CESE, deputați în Parlamentul European și membri ai CESE, alți înalți funcționari ai UE și organizații ale societății civile care îi reprezintă pe romi.

Vicepreședintele CESE, dl Gonçalo Lobo Xavier, a afirmat următoarele: „Găzduirea acestei platforme aici, acasă la societatea civilă, ilustrează importanța organizațiilor societății civile ca actori ai unei schimbări pozitive în direcția incluziunii romilor.”

CESE a înființat un grup de studiu permanent căruia i-a încredințat mandatul de a monitoriza și a raporta cu privire la modul în care societatea civilă percepe punerea în aplicare a strategiilor de integrare a romilor și de a înlesni un dialog mai aprofundat între grupurile societății civile și UE privind problemele legate de romi.

Acest grup organizează, de asemenea, vizite în statele membre și audieri cu părțile interesate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la discriminarea și excluziunea romilor.

Ediția de anul acesta a platformei a încercat să găsească soluții la faptul că romii reprezintă grupul cel mai subreprezentat pe piața forței de muncă. Conform Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 63% din tinerii romi cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani nu sunt încadrați în muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Recomandările formulate în cadrul atelierelor găzduite de CESE au fost prezentate cu ocazia dezbaterii politice la nivel înalt desfășurate în cea de-a doua zi a evenimentului. (ll)

Elevi de la 33 de școli din întreaga Europă vor veni la Bruxelles în luna martie 2018 și-și vor prezenta instituțiilor europene opinia în legătură cu rolul pe care cultura îl va juca în viitorul Europei. Ei vor căuta răspunsuri, vor dezbate și vor supune la vot trei propuneri pe care instituțiile europene le vor lua în calcul în procesul de elaborare a politicilor.

Școlile au fost selectate să participe la această inițiativă prin intermediul unei trageri la sorți electronice desfășurate la Bruxelles, la 6 decembrie. Va participa câte o școală din fiecare dintre cele 28 de state membre ale UE și din cele cinci țări candidate (Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia).

Manifestarea, intitulată „Europa ta, părerea ta!” (YEYS), este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și constituie evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor.

Pe 15 și 16 martie, elevii de liceu vor părăsi mediul familiar al sălilor lor de clasă și vor veni la Bruxelles, pentru a-și împărtăși punctele de vedere și ideile și pentru a lucra împreună pe tema „Uniți în diversitate: un viitor mai tânăr pentru cultura europeană”. Prin această inițiativă, CESE urmărește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile tinerei generații sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

Mai multe detalii despre YEYS2018 sunt disponibile pe pagina oficială a evenimentului și în înregistrarea video de anul trecut.(ks)

Cea de-a 11-a ediție a Seminarului societății civile pe teme de mass-media, organizat de CESE, a avut loc la Madrid în zilele de 24 și 25 noiembrie și a avut ca temă „UE într-o lume a comunicațiilor globalizate”.

Alături de comunicare, globalizarea impregnează activitatea din toate domeniile. De fapt, globalizarea se bazează pe comunicare și pe tehnologiile comunicării. Internaționalizarea mijloacelor de comunicare, o piață media globală dominată doar de câteva centre uriașe de rețele TNC (tehnologie, computere, telecomunicații), utilizarea algoritmilor și platformele de comunicare socială au schimbat lumea din temelii.

Aceste transformări și tendințe au fost analizate de trei ateliere din cadrul seminarului:

I. - Populism – Cum ar trebui să răspundă societatea civilă provocării reprezentate de populism?

II. - Știrile false – noua armă anti-media?

III. - Codul cultural – un „permis de conducere” pentru a utiliza platformele de comunicare socială?

Dezbaterile animate cu experți din mediul academic, din mass-media și din societatea civilă au dovedit că tema este de actualitate, dar și că societatea civilă organizată este implicată în acest sens. Angajamentul cetățenilor este important în combaterea populismului, a știrilor false, a discursurilor de incitare la ură sau a evoluțiilor de natură xenofobă, dar și pentru apărarea culturii și valorilor europene, inspirate de drepturile omului, egalitatea de gen, libertatea de exprimare și de distribuirea echitabilă a bogăției.

În curând, CESE va publica o dare de seamă cu privire la seminar, care va cuprinde principalele observații ale vorbitorilor și ale publicului. (sma)

La 13 și 14 noiembrie 2017, Biroul CESE – organul de conducere politică al Comitetului – s-a reunit la Sofia, în Bulgaria, prilej cu care a stabilit prioritățile politice ale CESE pentru 2018. Aceste priorități vor sta la baza avizelor din proprie inițiativă care vor fi adoptate de CESE în 2018, pe lângă cele elaborate ca răspuns la solicitările specifice primite din partea organismelor legislative ale UE.

Prioritățile CESE, prin care se dorește ca cetățenii să devină principalii actori ai viitorului Europei, includ, printre altele:

• garantarea implementării efective a pilonului european al drepturilor sociale și sublinierea necesității de a se crea locuri de muncă decente;
• asigurarea unei tranziții echitabile către o societate și o economie digitale;
• consolidarea creșterii durabile în beneficiul tuturor cetățenilor prin încurajarea spiritului antreprenorial și a investițiilor, a politicilor bugetare echitabile și a unei mai bune distribuții a bogăției;
• promovarea unei tranziții echitabile către o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon și către energiile și mobilitatea durabile;
• promovarea, în domeniul migrației, a unei politici favorabile incluziunii, care facilitează integrarea, și a unei politici ambițioase pe plan extern;
• consolidarea coeziunii sociale și teritoriale prin asigurarea unui buget adecvat al UE;
• aprofundarea guvernanței economice, bugetare și financiare a UE și finalizarea uniunii economice și monetare pentru o Europă durabilă și omogenă.

Nu în ultimul rând, noile priorități reiterează importanța aplicării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în toate politicile interne şi externe ale Uniunii, pentru a se ajunge la un echilibru echitabil între libertăţile economice şi drepturile fundamentale, în vederea unei mai bune promovări a valorilor noastre democratice. (pt)

Grupul „Activități diverse” al CESE a prezentat oficial planul de elaborare a unui „Manifest european al profesiilor liberale” în cadrul conferinței intitulate „Profesiile liberale, o pârghie pentru dezvoltarea Europei: către un manifest european al profesiilor liberale”, organizată la Campidoglio din Roma, la 1 decembrie 2017, în cooperare cu Comitato Unitario Permanente degli Ordini e Collegi Professionali (Comitetul permanent mixt al asociațiilor și organismelor profesionale)

Scopul evenimentului a fost de a dezbate ideile preliminare și de a propune o definiție comună a profesiilor liberale la nivel european, oferind astfel un punct de plecare pentru acțiunile viitoare din acest domeniu. Având în vedere că, în Europa, 47 milioane de persoane (aproximativ 22% din populația activă) exercită profesii reglementate, este evident că profesiile liberale joacă un rol esențial în economiile și societățile noastre. Toate propunerile elaborate vor fi reunite și vor servi la redactarea unui „Manifest european al profesiilor liberale”, pentru a se garanta că profesiile liberale din UE își vor putea valorifica, în viitorul apropiat, întregul potențial.

Printre vorbitorii la nivel înalt s-au numărat președintele Grupului „Activităţi diverse” al CESE, Luca Jahier, ministrul italian al muncii și politicilor sociale, Giuliano Poletti și președintele Consiliului Național pentru Economie și Ocuparea Forței de Muncă din Italia (CNEL), Tiziano Treu.

„Profesiile liberale erau deja menționate în Tratatul de la Roma – semnat în urmă cu 60 de ani – la articolul 193, prin care se instituia Comitetul Economic şi Social European. Prin urmare, drumul nostru a început cu mulți ani în urmă”, a declarat președintele Grupului „Activități diverse” al CESE, dl Jahier. „Astăzi, dorim să reînnoim acest angajament și să aducem o contribuție concretă în serviciul profesiilor liberale, pentru ca ele să-și valorifice, în următorii câțiva ani, întregul potențial în Uniunea Europeană”.

Principalele idei din cuprinsul manifestului au fost prezentate de Arno Metzler, vicepreședintele Grupului „Activități diverse”, care a lansat apoi și dezbaterile, structurate în cadrul a trei mese rotunde (cl).

PHOTO CAPTION: Președintele Grupului „Activități diverse”, Luca Jahier (centru), vicepreședintele Arno Metzler (dreapta) și Marina Elvira Calderone, membră a CESE, președinta Consiliului Național al Asociației consultanților în domeniul muncii din Italia

Grupul „Angajatori” consideră că comunitatea de afaceri are de jucat un rol esențial în difuzarea unui mesaj pozitiv cu privire la comerț și în explicarea potențialului și realizărilor unei politici comerciale ambițioase. Întreprinzătorii sunt cei care pot vorbi în mod convingător despre beneficiile practice care decurg din acordurile comerciale. Acesta a fost principalul mesaj pe care membrii Grupului „Angajatori” l-au transmis dnei Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț, în cursul ședinței din 6 decembrie 2017.

Comisarul a prezentat situația actuală în ceea ce privește negocierile comerciale în curs ale UE. Dna Malmström a subliniat că Comisia depune în continuare eforturi pentru ca negocierile comerciale să devină cât mai transparente cu putință. Totodată, atunci când un acord comercial intră în vigoare, este necesar să i se acorde atenția cuvenită. „Am dori ca angajatorii să se implice și mai mult în explicarea beneficiilor pe care le aduce comerțul”, a declarat ea.

Politica comercială a UE ar trebui să fie deschisă și favorabilă incluziunii, însă în niciun caz naivă și lipsită de orice condiționalitate, a subliniat Jacek Krawczyk, președintele Grupului „Angajatori”. El a admis că ratificarea CETA va fi un proces lung și dificil. Cu cât mai eficace va fi implementarea aplicării cu titlu provizoriu, cu atât li se va demonstra mai bine scepticilor care sunt beneficiile CETA și cu atât mai mari vor fi și șansele unei ratificări depline.

În cursul dezbaterii, membrii CESE au ridicat o serie de întrebări legate de diferite aspecte ale politicii comerciale a UE. Membrii au asigurat-o pe dna Malmström că angajatorii sprijină eforturile Comisiei de a urma o agendă comercială europeană ambițioasă, bazată pe deschidere și reciprocitate. (lj)

Grupul „Lucrători” a depus eforturi susținute pentru îndeplinirea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale. Avizele CESE recent adoptate, elaborate de membri ai Grupului „Lucrători”, oferă propuneri practice pentru realizarea de noi progrese în procesul de construire a unei Europe sociale în cadrul acestui pilon.

Avizul Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților care lucrează și a îngrijitorilor, al dnei Erika Koller, analizează modalitățile prin care se poate realiza creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă și prin care bărbații pot fi încurajați să-și asume mai multe responsabilități în cadrul familiei. Realizarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată reprezintă prima cale de punere în aplicare a pilonului social și ar contribui în mod real la calitatea vieții părinților care lucrează și la creșterea egalității de gen în Europa.

Avizul Distribuția inegală a bogăției în Europa, al dlui Plamen Dimitrov, include propuneri practice în materie de politică fiscală și impozitarea averii, acestea fiind cele mai puternice instrumente pentru a asigura reinvestirea capitalului, redistribuirea averii, locuri de muncă de calitate și standarde minime pentru lucrători, astfel încât să fie combătute inegalitățile în creștere din Europa.

În fine, avizul Sisteme de securitate socială și de protecție socială durabile în era digitală, al dlui Petru Sorin Dandea, abordează noile forme de muncă generate de digitizare care nu sunt protejate de legislația privind salariile, condițiile de muncă și securitatea socială. El solicită adoptarea unei noi legislații destinate identificării acestor forme de muncă, protecției lucrătorilor și asigurării unor sisteme durabile de securitate socială.

Prin aceste avize, Grupul „Lucrători” promovează elementele importante ale unei Europe progresiste și va depune toate eforturile pentru a susține instrumentele juridice care le garantează implementarea. (mg)